Ultimele cutremure din România ne îndreaptă cu gândul să ne organizăm mai bine. Pe lângă haine groase, lanterne, baterii, scule multifuncționale, medicamente, trusă de prim-ajutor trebuie să avem şi un stoc de alimentele pentru astfel de situații.

Nutriționistul Cristi Mărgărit ne recomandă că, în cazul unui cutremur, este bine să avem în casă „Mâncarea de urgență”, adică alimente ce ar trebui să ajungă pentru 2-3 luni.

„Avem două categorii: alimentele pentru stocul de rezervă (termen mediu și lung) și alimentele pentru situații de urgență (termen scurt). Stocul pe termen lung consider că ar trebui să asigure minimul necesar (caloric și proteic) pentru familie, timp de 2-3 luni. Poate să pară excesiv însă există și utilitate privind protecția față de creșterile de prețuri, de exemplu. Mâncarea pentru urgențe ar trebui să ne ajuncă câteva zile, până situația de criză se ameliorează și avem acces la mâncare”, avertizează nutriționistul Cristi Mărgărit.

Stocul de mâncare pe termen mediu și lung

Nutriționistul mai spune că pentru cutremur sau război avem nevoie și de provizii de cereale, mai ales orezul și pastele, care sunt puțin perisabile și pot fi păstrate foarte bine în pungi.

Conservele de carne/pește vor furniza proteine de calitate, ușor de mâncat (sunt gata preparate termic), în caz de întrerupere a alimentării cu energie electrică. Tradițional aici avem și carnea la garniță, cârnații uscați/afumați.

Există și tipuri de brânză maturată, în saramură, care nu necesită păstrarea în frigider. Observăm că majoritatea conțin și grăsime, lucru util în acest caz, pentru că ea reprezintă cea mai densă sursă de energie.

Chiar și conservele de pește (de exemplu ton) ar fi bine să fie în ulei, de măsline, dacă este posibil. Conservele de leguminoase și legume. Leguminoasele sunt acele boabe” care au un aport mare de proteine, carbohidrați complecși, fibre. Fibrele sunt importante, vor susține sănătatea tubului digestiv și imunitatea. Fasolea, mazărea, lintea, năutul sunt cele mai la îndemână, scrie Cristi Mărgărit.

Aceste stocuri nu trebuie neapărat să fie făcute de mâine

Nutriționistul mai explică faptul că putem face aprovizionarea în timp deoarece reducând risipa putem pune deoparte mâncare în loc de bani, deoarece în situații de criză nu putem mânca bani. Mai ales dacă sunt pe card.

Mâncarea de urgență trebuie să fie gata preparată, gata de a fi mâncată în orice condiții (fără tacâmuri), să fie greu alterabilă și să furnizeze nutrienți de urgență pentru câteva zile: energie, electroliți (sare), sațietate (gust).

Mâncarea va fi depozitată în rucsacul de urgență, al cărui conținut poate fi diferit, în funcție de zona unde locuim, pe unde umblăm și la ce tipuri de riscuri suntem mai expuși.

Apa plată sau băuturile de tip izotonic trebuie să fie pe primul loc

Hidratarea este extrem de importantă și consider că minim 1l de persoană pe zi ar fi necesar. Suplimentar poate fi adăugat un filtru de tip tub, care poate fi pus pe gura unei sticle atunci când nu avem acces la apă curată.

În mod tradițional ciocolata ar fi fost inclusă, nu renunțăm complet la idee dar batoanele proteice/energizante sau batoanele din nuci/semințe (bine uscate/coapte) mi se par mai bogate nutritiv și mai utile.

Sunt recomandate mixurile de nuci/semințe și fructe uscate, ambalate în vid sau în ambalaje cu atmosferă controlată. Variantele de piure-uri de fructe, unt de arahide sau geluri energizante la plicuri, inclusiv miere, care dau energie rapid.

Pasta de pește la tub este și ea ușor de mâncat și bogată în proteine, omega 3, sare. Da, sarea este importantă, mai ales dacă trebuie să facem și efort fizic. Dar trebuie să avem mai multă grijă la hidratare. Biscuiții uscați (de preferat multicereale) sunt și ei o sursă destul de compactă de energie, aș include un pachet-două, mai scrie nutriționistul Cristi Mărgărit pe blogul personal.