Semnal de alarmă pentru șoferi. Motorina ar putea depăși 15 lei pe litru din cauza crizei din Strâmtoarea Ormuz

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Majorarea semnificativă a preţurilor la carburanţi a adus cote record pentru șoferi. Vineri, motorina a atins pragul de 11 lei pe litru, iar benzina a ajuns la 10 lei pe litru, evoluție accelerată de blocarea continuă a Strâmtorii Ormuz. Statul român se află în fața unei decizii critice privind menținerea nivelului actual al taxelor sau aplicarea modelului altor țări din Uniunea Europeană, unde acciza a fost redusă considerabil, până aproape de nivelul minim prevăzut de aquis-ul comunitar.

Semnal de alarmă pentru șoferi. Motorina ar putea depăși 15 lei pe litru din cauza crizei din Strâmtoarea Ormuz

Pe 25 septembrie, motorina a înregistrat un preț cu aproximativ 2 lei mai mare comparativ cu data de 28 februarie 2026, ceea ce reprezintă o scumpire de 32% în doar șapte luni. Analiza realizată de compania de consultanţă Frames arată impactul sever al acestui val de scumpiri.

„Statul trebuie să decidă dacă păstrează actualul nivel al taxelor sau dacă urmează modelul altor ţări din UE, unde acciza a coborât semnificativ până aproape de minimul prevăzut de aquis-ul comunitar. O intervenţie pe zona de TVA sau pe acciză are nevoie de un studiu fundamentat care să estimeze efectele pozitive şi negative ale unei modificări fiscale în acest sector de activitate”, a declarat pentru news.ro, Adrian Negrescu.

Scenariul cel mai negru: prețuri de peste 15 lei pe litru

Analistul economic atrage atenția că riscurile principale depășesc pragul financiar, vizând chiar capacitatea de aprovizionare a pieței naționale.

„În cel mai negru scenariu, problema nu va mai fi preţul, ci disponibilitatea carburantului. La un preţ al petrolului de 130-140 de dolari/baril, există riscul ca preţul la pompă, în România, să treacă de 13-15 lei/litru”, avertizează Adrian Negrescu.

Dacă rutele comerciale rămân blocate și producția nu mai poate acoperi cererea globală, scumpirile pot atinge noi cote istorice. „Dacă rutele de transport vor fi blocate, iar oferta de petrol nu va mai acoperi cererea, riscul ca motorina şi benzina să se scumpească acclerat, spre noi cotaţii istorice, are mari şanse să devină realitate. La un preţ al petrolului de 130-140 de dolari/baril, există riscul ca preţul la pompă, în România, să treacă de 13-15 lei/litru”, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames.

Instabilitate extremă pe piața internațională a petrolului

Anul 2026 este marcat de o volatilitate accentuată a cotațiilor petroliere. Evoluția pieței seamănă cu un grafic în dinți de fierăstrău, unde orice noutate legată de Strâmtoarea Ormuz generează variații de 5-10% în doar câteva ore. Înainte de izbucnirea conflictului, la sfârșitul lunii februarie, petrolul Brent se tranzacționa la circa 72 de dolari pe baril, în timp ce vineri a ajuns la 105,65 dolari, în creștere de la 102 dolari la începutul săptămânii.

„Pentru economia românească, deja fragilă, această volatilitate este mai periculoasă decât un preţ mare, dar previzibil”, potrivit analizei Frames.

Impactul financiar direct este suportat de populație. Șoferii români plătesc zilnic cu 71 de milioane de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, iar aproximativ jumătate din această sumă ajunge direct în bugetul de stat prin taxe și accize.

Ormuz. Sursa foto: Captură video

De ce nu funcționează mecanismul de ajustare a accizei

Reducerea temporară sau ajustarea bilunară a accizei oferă un sprijin limitat în fața presiunilor externe tot mai mari.

„Mecanismul de ajustare bilunară a accizei este util, dar are o limită clară: statul nu poate compensa la infinit un şoc extern. Am ajuns deja la reducerea maximă permisă de legislaţia europeană, iar preţul tot a crescut. Problema de fond este că România a进入 această criză mai vulnerabilă decât ar fi trebuit.

Avem rafinării, port, conducte şi tradiţie industrială, dar importăm produse finite rafinate în Turcia sau în Arabia Saudită şi plătim marja industrială altcuiva. Când preţul barilului sare de la 70 la 118 dolari în câteva săptămâni, această dependenţă se transformă în sute de milioane de euro pierdute din balanţa comercială. Soluţia este să susţii producătorii locali, să îi ajuţi să producă mai ieftin, să fie mai rezilienţi în faţa provocărilor economice”, spune Negrescu.

Efecte de lanț: inflație, dobânzi și deficit comercial

Proiecțiile U.S. Energy Information Administration (EIA) indică menținerea riscurilor în creștere, estimând un preț mediu al petrolului Brent în jur de 90 de dolari pentru a doua jumătate a anului. Această evoluție generează consecințe directe asupra economiei naționale.

Primele efecte includ o presiune suplimentară asupra inflației și a dobânzilor, într-un context în care rata inflației depășește dublul țintei stabilite de BNR. În al doilea rând, deficitul comercial energetic ar putea trece de 5 miliarde de euro până la finalul anului. De asemenea, autoritățile sunt obligate să ia o decizie fiscală pe termen lung.

Consecințele se vor extinde rapid la nivelul întregului mediu de afaceri, existând riscul de scădere a puterii de cumpărare, falimente și concedieri.

„Într-o economie care importă energie, dinţii de fierăstrău din preţul petrolului nu se opresc la pompă. Ei ajung în costul pâinii, în tariful de transport, în factura de energie a fabricii şi, în final, în deficitul bugetar. nu putem controla ce se întâmplă în Ormuz, dar putem controla cât de expuşi suntem: prin rafinării care funcţionează, prin stocuri gestionate profesionist, prin contracte pe termen lung şi prin reducerea intensităţii energetice a economiei. Altfel, la fiecare val de pe piaţa internaţională, România va plăti factura de două ori: o dată ca importator şi a doua oară ca economie cu marje comprimate”, afirma Adrian Negrescu.

Dependență tot mai mare de importurile de combustibil rafinat

Datele furnizate de ARICE și analizate de Frames arată că deficitul comercial cumulat la țiței și produse petroliere rafinate a urcat la 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, comparativ cu 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.

Cauzele principale constau în scăderea producției interne de țiței cu 8,3% în primul trimestru și creșterea dependenței de importul produselor finite cu valoare adăugată mare.

„Cauza nu este doar preţul. Producţia internă de ţiţei a scăzut cu 8,3% în primul trimestru, iar problema nouă este că România a început să importe tot mai mult produs finit, cu valoare adăugată mai mare: în loc să importe ţiţei, să-l rafineze în ţară şi să exporte surplusul regional, cumpără benzină şi motorină rafinate în Turcia, Arabia Saudită sau alte state”, atrag atenţia consultanţii.