EDITORIALUL EVZ: ”Șapte întrebări care dezbracă în pielea goală politicienii maghiari” o provocare lansată de ziaristul Mălin Bot politicienilor extremiști maghiari, dar și celor moderați, a primit primul răspuns de la președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba. Politicianul maghiar a acceptat provocarea și a încercat să răspundă întrebărilor puse de jurnalistul EVZ după ce UDMR a lansat în dezbatere publică, din nou, tema autonomiei Ținutului Secuiesc.

”Câți dintre maghiarii care pică în plasa gargarei cu autonomia observă că subiectul apare numai atunci când politicienii unguri au nevoie de voturi? Ultima mare agitație pe tema Ținutului Secuiesc s-a produs la alegerile europarlamentare. E o coincidență?”, s-a întrebat ziaristul Mălin Bot în editorialul ”Șapte întrebări care dezbracă în pielea goală politicienii maghiari”

”Politicienii din UDMR și apoi din partidulețele mai mici, care pretind că se bat pentru maghiarime, folosesc de 25 de ani aceeași rețetă.

În primii ani ai democrației, până când statul român a început să se reorganizeze pe criterii europene, aveau sens scopurile clamate de liderii UDMR.

Alertă pentru proprietari. Câinele îți poate aduce probleme. Ce spune legea

Călin Donca, milionarul excentric ce și-a pierdut mașinile de lux. Cât valorau „bijuteriile”

Ne puteți urmări și pe Google News

Însă, după ce România a devenit statul european cu cele mai moderne legi privind minoritățile și maghiarii au primit tot ceea ce au cerut, povestea cu autonomia a devenit o gargară găunoasă, după care mulți politicieni își ascund incompetența. Ei ascund și lipsa de capacitate în regândirea scopurilor de urmărit pentru comunitățile maghiare”,  a mai spus Mălin Bot în editorialul său și apoi a lansat șapte întrebări pentru toți politicienii maghiari, extremiști sau moderați, care folosesc tema autonomiei Ținutului Secuiesc în scop electoral în campaniile electorale. citește aici tot editorialul!

Subiectul a stârnit o dezbatere foarte aprinsă în care s-au expus zeci de argumente pertinente pe tema modului în care este folosită autonomia ca aspirator de voturi, dar și despre subiectul autonomiei, în sine. Dezbaterea a adunat până acum peste 120 de comentarii și a fost urmărită de aproape 6.000 de cititori evz.ro.

 

Pe aceeași temă: EXCLUSIV. Ținutul Secuiesc, așa cum nu îl vezi niciodată la TV. Ce fac ungurii în Mureș și Harghita FOTOREPORTAJ

Acestea sunt întrebările lansate de ziaristul evz:

Dacă ne lasă românii să ne facem țara noastră, cu granițe și vize la trecerea frontierei, cum îmi crește mie din asta venitul lunar?

Cum îmi aduce un job mai bun?

Cum îmi oferă transport curat și civilizat?

Cum mă ajută să plătesc o factură mai mică la întreținere?

Cum ne dotează spitalele și ne aduce aici cei mai buni medici?

Cum îl determină pe primarul corupt să fure mai puțin?

Cum ne ajută asta să obținem finanțări mai mari pe proiecte europene?

Dezbaterea pe tema modului în care sunt folosite comunitățile din Harghita și Covasna de către politicienii extremiști care vorbesc despre autonomie chiar și pe criterii etnice a continuat și duminică, 14 septembrie 2014, cu un nou editorial semnat de Mălin Bot:

”Cum provoacă sărăcie lucie politicienii maghiari care cer autonomie etnică, nişte Funari pe invers”

Primarul unui mare oraș din Transilvania m-a sunat vineri, după publicarea editorialului ”Șapte întrebări care dezbracă în pielea goală politicienii maghiari”. Considera că există o a opta întrebare pentru politicienii maghiari extremişti care fac profit electoral din tema autonomiei Ținutului Secuiesc:

Cum au administrat până acum comunitățile de care ei răspund direct?

Edilul mi-a povestit despre comune și sate menținute în sărăcie lucie de incompetența administrativă a celor care pretind că reprezintă interesele comunităților maghiare. Politicieni care propagă de ani de zile în societate idei extremiste. Nu au avut inteligența și competența să facă ceva pentru dezvoltare și din această cauză sărăcia s-a acutizat în comunitățile lor.

Însă, pe cât de proști administratori sunt, pe atât de gălăgioși devin când e vorba de autonomie pe criterii etnice. Își intoxică serios comunitățile cu ideea că alții sunt vinovați pentru sărăcia lor.

Citiți aici tot editorialul!

 

Primul politician maghiar care a răspuns provocării jurnalisului EVZ nu este un primar și nici un politician dintre cei care s-au făcut remarcați cu cele mai extremiste discursuri pe tema autonomiei. Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba. Intertitlurile aparțin redacției.

 

Stimate domn,

In articolul de mai jos ati „dezbracat” politicienii UDMR cu sapte intrebari la care pana in momentul de fata nu ati primit raspuns.

Șapte întrebări care dezbracă în pielea goală politicienii maghiari”

Avand in vedere ca se apropie iarna, as incerca sa raspund la cele sapte intrebari ale dumneavoastra, si daca se poate, sa va provoc sa-mi raspundeti la sapte intrebari.

Raspunsurile mele la intrebarile dumneavoastra sunt urmatoarele:

 

Tinutul Secuiesc este o regiune al Romaniei. Nimeni nu vrea granițe, vize sau separare de România

Dacă ne lasă românii să ne facem țara noastră, cu granițe și vize la trecerea frontierei, cum îmi crește mie din asta venitul lunar?

Tinutul Secuiesc nu a fost niciodata in istorie o tara, asa cum nici Bucovina, nici Tara Motilor nu a fost o tara, este o regiune al Romaniei. Nu inteleg despre ce vize si granite vorbiti, probabil ca ati formulat aceasta intrebare ca o gluma. Daca v-ati referit la acel proiect publicat pe Hotnews, v-as atrage atentia, ca acel material, in mare parte este o simpla traducere a statutului de autonomie al regiunii Tirolul de Sud din Italia. Dupa cum cunoasteti comunicatul oficial al UDMR, finalizarea versiunii oficiale a UDMR inca este in curs. Daca este finalizata va fi supusa unei dezbateri publice unde sper ca va participa intreaga presa romaneasca. Dar pana cand se finalizeaza acel proiect, consider ca ar fi fost oportun sa intrebati prin email, telefon cativa alesi locali UDMR din Tinutul Secuiesc despre opinia lor. Daca m-ati fi intrebat pe mine, ati fi primit ca raspuns o abordare identica cu cele exprimate de mine in acest articol: Mai multă muncă, mai puţin circ.

 

Inaintea formularii proiectului autonomiei nu au fost elaborate niciun fel de analize economice, juridice, statistice

Cum îmi aduce un job mai bun?

Acel proiect contine cateva propuneri, formulari nereusite, care daca  ar fi puse in practica, ar avea urmari negative privind cele trei judete (Harghita, Covasna, Mures). Problema majora a proiectului este, ca practic este o traducere a statutului autonomiei din Tiroulul de Sud, cu cateva adaugiri as spune „originale”, mai bine zis inaplicabile. Inaintea formularii textului nu au fost elaborate niciun fel de analize economice, juridice, statistice.

Dar oricat de hulit ar fi in presa romana, consider ca in acest proiect sunt abordari care ar putea fi de interes, de analiza. Descentralizarea fiscala de exemplu, bine, rau, profesionist, neprofesionist formulata, dar cred ca unui timisorean, clujean, brasovean, constantean poate fi o tema de interes.

 

Nu există transport public în zonă

Cum îmi oferă transport curat și civilizat?

In zonele rurale transportul public rutier in proprietate publica nu exista in momentul de fata in Romania. Ceea ce a ramas este transportul public in marile orase si in capitala. Pacat, fiindca disparitia acestui segment de transport public i-a eliminat de pe piata muncii pe navetisti, adica pe oameni din mediul rural care faceau zilnic naveta in orase. De exemplu, in Ungaria nu exista niciun catun unde sa nu fie programate zilnic 5-6 autobuze Volanbusz (o companie nationala de transport public). Acolo, daca esti pensionar cu varsta peste 65 de ani platesti 0 forinti pentru transportul public, iar daca esti navetist sau elev platesti 10% din pretul biletului, 90% fiind suportat de catre stat si angajator.

Deci se pune intrebarea, despre care transport public vorbiti?

Despre calea ferata pe care in ultimile saptamani la Izvorul Muresului au avut loc doua accidente grave?

De aceea, consider ca tema transportului public este o tema serioasa, despre care ar fi oportun sa vorbim si consider ca veti avea timpul necesar sa „dezbracati” pe pagina ziarului Evenimentul Ziles acei factori de decizie care in ultimii 25 de ani au desfiintat transportul in zona rurala, elimininand de pe piata muncii milioane de cetateni din mediul rural si obligandu-i sa emigreze.

 

Autonomia nu reduce factura la întreținere

Cum mă ajută să plătesc o factură mai mică la întreținere?

Cu acest proiect, sau fara acest proiect avem in derulare multe programe care au ca obiectiv reducerea cheltuielilor populatiei. Daca va interesati de exemplu la Ministerul Mediului veti vedea ca la multe programe cele mai multe cereri de finantare la programele Fondului de Mediu sosesc din judetul Harghita, desi suntem un judet cu numai 311.000 de locuitori. De altfel, acest proiect nu are treaba cu cheltuielile de intretinere, deci as spune ca aceasta intrebare nu era oportuna in aceasta privinta.

 

Proiectul autonomiei nu conține reglementări serioase legate de serviciile medicale

Cum ne dotează spitalele și ne aduc aici cei mai buni medici?

In aceasta privinta proiectul nu contine reglementari serioase Si e bine ca nu contine. Eu consider ca ar fi oportun sa vorbim despre  procesele de descentralizare initiate de ministrul Cseke Attila, pe vremea cand era ministrul sanatatii. Consider ca despre aceste lucruri ar trebui sa vorbim, fiindca cel putin in privinta judetului Harghita, a avut efecte pozitive.

Dotarea spitalului judetean, respectiv atragerea medicilor in judet, acestea sunt obiective pentru care am investit multi bani si energie in ultimii ani.

 

Autonomia nu rezolvă fenomenul corupției

Cum îl determină pe primarul corupt să fure mai puțin?

Aceasta tema nu este abordata in proiect. Daca un ales local comite ilegalitati exista institutii responsabile cu aceste aspecte.

 

Proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc nu abordează tema finanțărilor europene

Cum ne ajută asta să obținem finanțări mai mari pe proiecte europene?

Aceasta tema nu este abordata in proiect, este o tema nationala, nu regionala.

 

Si in final as formula si eu cateva intrebari, reflectand de fapt la cele mentionate de dumeavoastra in articolul de mai jos.

”Cum provoacă sărăcie lucie politicienii maghiari care cer autonomie etnică, nişte Funari pe invers”

 

1.) Banca Mondiala, conform acestui articol: ”Harta sărăciei în România”, nu este de acord cu dumneavoastra, deci confom analizei acestei institutii prestigioase a spune despre judetele din Tinutul Secuiesc ca ar fi polul saraciei din Romania este un neadevar. Va propun sa analizati acest articol, care a aparut in ziarul Capital.

2.) Cunoasteti datele analizei ultimului recensamant privind fenomenele demografice? Ati stiut ca doar intr-un singur judet, in Ilfov a crescut populatia in perioada 2002-2011? In toate celelalte judete a scazut populatia, iar in cazul a trei judete din Romania scaderea a ramas sub sapte procente, Timis, Cluj si Harghita. Si dupa Harghita urmeaza Covasna, Dambovita, Bihor si Mures. Eu asa stiam ca in regiunile sarace se manifesta fenomene masive de scadere a populatiei. In cazul Tinutul Secuiesc de ce ar fi invers?

3.) In articolul dumneavoastra vorbiti de starea deplorabila a infrastructurii, iar politicieni UDMR nu fac nimic in aceasta privinta. In patru ani, in ciclul electoral 2008-2012 lungimea covorului asfaltic pe drumurile judetene din Harghita a fost marita cu 50%. Va rog sa-mi aratati inca un judet unde a fost marita intr-un ritm similar lungimea drumurilor judetene asfaltate.

4.) In orasul Cristuru-Secuiesc s-a privatizat fabrica de prelucrare a laptelui si dupa un timp a fost inchisa. Impreuna cu primariile din zona, cu implicarea ;i cooperarea a 500 de fermieri locali a fost redeschisa fabrica si astfel au fost create o suta de locuri de munca, respectiv creata posibilitatea de preluare a laptelui provenit de la 500 de fermieri. Daca vreti sa consumati produse lactate practic bio va propun sa incercati aceste produse. Am creat deci 100 de locuri de munca fara niciun leu de la bugetul central. Va intreb, cam cat a costat pentru statul roman un  loc de munca la Nokia?

Nu ar fi oportun sa vorbim in loc de „dezbracari”, de faptul ca fenomenul crearii locurilor de munca ar trebui sa fie sustinut si in mediul rural?

De ce sunt importante micile unități de procesare a laptelui? Iată!

5.) Stiati ca anul trecut au intrat in buzunarul a peste 10 mii de fermieri din judetul Harghita ca fonduri de dezvoltare agrara UE peste 60 de milioane de euro net si ca aceasta suma este o suma echivalenta cu fondul de salarii pe un an al fabricii Dacia? Cu aceasta suma am fost primii pe tara si la noi acesti bani au ajutat peste zece mii de familii, nu pe cativa latifundari, cum se intampla in Banat si in multe alte zone ale tarii.

6.) Stiti ca sutele de mii de hectare de padure din Tinutul Secuiesc in mare parte se afla in administrarea composesoratelor care asemenea adevaratelor cooperative sociale, dupa un hectar de padure asigura membrilor anual intre 300-900 de lei? Daca luam in calcul, ca avem avem in jur de 300 de composesorate cu zeci de mii de membrii, nu credeti ca ar fi oportun sa revizuiti teoria conform careia Tinutul Secuiesc este polul saraciei din Romania?

7.) Si daca este adevarat ca noi alesi locali ai UDMR facem atat de mult rau populatiei, cum a fost posibil ca la o simpla chemare a CJ Harghita si a primariilor, anul trecut in zeci de localitati cu populatie romana si maghiara sa fie initiate claci la inceputul anului scolar, pentru a asigura conditii necesare copiilor nostri in scoli? In cazul clacilor am putut taia un 0 la fiecare lucrare.

Va intreb, chiar suntem atat de rai si atat de intunecati?

Si in final, daca nu ati citit acest articol de pe blogul meu, va propun sa-l cititi si sa meditati putin asupra faptului ca momentan tara membru UE cu cei mai multi etnici in afara granitelor nu este Ungaria, ci Romania.  Intrebarea mea ar fi, acest fapt nu ar trebui sa oblige jurnalistii din presa romana la o schimbare de abordare, de discurs in privinta acestei tematici?

 

Cu respect: Borboly Csaba, presedintele CJ Harghita

 

Mălin Bot: Răspunsul primit demonstrează că proiectul autonomiei, așa cum e acum, nu răspunde problemelor care afectează cel mai serios locuitorii din zonă

Textul meu trata politicienii extremitști care vorbesc despre autonomie pe criterii etnice și se raportează la zone ale istoriei care au rădăcini până în Evul Mediu. Niciunul dintre acești politicieni nu a răspuns până acum. Am citit cu mare atenție răspunsul domnului Borboly Csaba. Este corect în ceea ce spune, chiar dacă răspunsurile demonstrează că proiectul, așa cum este acum nu oferă nicio soluție pentru problemele grave ale locuitorilor din zonă, probleme care nu au etnie. Sper ca aceast schimb de idei și argumente să fie punctul de pornire a unei dezbateri publice serioase care să elimine zgura extremisto-șovină și să ducă la cele mai bune răspunsuri pentru maghiarii care gîndesc la domnul Borboly Csaba și nu dau curs incitărilor extremiștilor și pentru românii care au perceput până acum autonomia Ținutului Secuiesc ca pe ceva rău pentru România. Dacă reușim, cu această dezbatere, să diminuăm extremismul de ambele părți, vom avea mult de câștigat cu toții. Sper ca si alți politicieni maghiari din Harghita și Covasna să urmeze exemplul domnului Borboly Csaba și să intre în această dezbatere. 

Am să răspund, la rândul meu, punctual întrebărilor legitime adresate de președintele Consiliului Județean Harghita.

Ați înțeles greșit. Eu nu am pus pe judetul dumneavoastra eticheta ”Polul sărăciei din România”, este evident că o astfel de etichetă este incorectă. Mesajul meu, pe această temă, este ușor de perceut din conținulul editorialului pe care îl citați:

Un efect grav al extremismului exersat de unii politicieni maghiari este transmiterea constantă a mesajului că zona pe care ei o reprezintă este una instabilă, cu potențial de conflict etnic. Investitorii mari urmăresc atent știrile din țările unde vor să investească și iau decizii în funcție de câteva aspecte importante pentru ei. Un astfel de aspect este stabilitatea zonei.Nimeni nu e nebun să investească sute de milioane de euro într-o zonă care aparent stă pe un butoi de pulbere.

Din păcate nu ați putut să menționați vreo investiție majoră, cu mii de locuri de muncă create, ceea ce cred că vine să confirme că marii investitori se feresc de zonele din care vin semnale cu potențial conflictual.

E irelevantă asocierea pe care o faceți între creșterea sau scăderea numărului de locuitori și gradul de sărăcie. Motivele sunt dincolo de subiectul pe care îl discutăm noi. În multe județe populația a scăzut dramatic după ce au plecat mii de locuitori ai lor în străintate, la muncă. Ei trimit bani acasă și contribuie la diminuarea sărăciei. Când am documentat un reportaj în Harghita și am trecut munții în Moldova am remarcat în satele moldovenești multe gospodării noi, cu vile în locul caselor vechi, sărăcăcioase. Nu am observat așa ceva în satele maghiare din județul dumneavoastră. Însă, nici această observație din teren nu e neapărat relevantă pe această temă.

Pe tema infrastructuirii am dat exemplul Gheorghieni. Cât covor asfaltic s-a turnat acolo din fonduri locale și cât s-a turnat pe drumurile naționale? Am sa ma documentez pe tema propusă, a reabilitării drumurilor județene și dacă aveți dreptate este un exemplu foarte bun care însă nu contrazice cu nimic situația punctuală pe care am relatat-o.

Exemplul cu fabrica de lapte este unul foarte bun și pertinent. Desigur, aveți dreptate cu acest exemplu, dar nu despre asta discutam eu și nici despre modul în care se dezvoltă agricol unele zone sau sunt administrate pădurile.

Este evident că nu sunt ”răi și întunecați” toți aleșii UDMR. Aveți mulți oameni de ispravă, pe unii îi cunoesc foarte bine. Lor li se face însă în primul rând o mare nedreptate de către exremiștii care le incită comunitățile, la acești politicieni mă refer eu. Extremiștii care defilează cu lozinci șovine și uniforme dintr-o epocă marcată de multă suferință e ambele părți compromit în primul rând eforturile dumneavoastră de a obține autonomia pe care o vrea și presedintele Consiliului Județean Timiș, și șeful județului Cuj și cel din Bihor.

La acești politicieni mă refer eu și sper să reușiți să înelegeți cum acționează ei în primul rând împotriva dumneavoastră și apoi împotriva comunităților pentru care vreți să aduceți un trai mai bun. Citiți acest reportaj și veți înțelege mai bine mesajul meu:

EXCLUSIV. Tinutul Secuiesc, asa cum nu il vezi niciodata la TV. Ce fac ungurii in Mures si Harghita FOTOREPORTAJ | UPDATE