Publicaţia www.expunere.com rescrie povestea lui Florin Pătrăchioiu, şeful de gară care s-a făcut cunoscut după ce a oprit de două ori trenul NATO pe peronul dein Pieleşti, pe motiv ca nu avea toate actele in regulă, enervîndu-i la culme pe americani. "Băsescu a zis că mă dă personal afară, dar eu n-am cedat”

Olteanul Florin Pătrăchioiu s-a făcut cunoscut în toată ţara, dar şi peste graniţe, după ce în anul 1999, a iscat un scandal fără precedent la nivelul şefilor statului, oprind de două ori în gara din Pieleşti trenul NATO, încărcat cu echipament militar, pe motiv că nu avea actele în regulă. Astăzi, la ani de la incidentul care l-a scos din anonimat, susţine că nu ar proceda cu nimic diferit, în ciuda controverselor stîrnite.

Controversata poveste începe pe peronul gării din Pieleşti, cu 17 ani în urmă, mai precis în timpul războiului din Iugoslavia. Trenul NATO încărcat cu echipament militar, se deplasa către o unitate militară din Craiova. Vagoanele au staţionat timp de patru ore pe peronul din Dolj, sub decizia lui Florin Pătrăchioiu, judecînd după neregulile întîlnite. Incidentul l-a scos din minţi chiar şi pe fostul preşedinte Traian Băsescu, ministrul Transporturilor la acea vreme.

„Băsescu m-a ameninţat că, dacă nu dau drumul trenului încărcat cu armament militar, o să îmi pierd funcţia. Toată lumea a zis că sunt nebun, dar eu nu am cedat presiunilor. Trenul NATO nu a plecat din gara Pieleşti decât în momentul în care toate documentele au fost în regulă. Am văzut clar că transportul militar nu era vămuit. Patru ore a staţionat în gara Pieleşti, iar toată lumea era disperată. Mulţi au crezut că o să fiu omorât, dar mie nu mi-a fost frică de absolut nimic. Eu mi-am făcut datoria şi am respectat legea. Chiar dacă au trecut 16 ani de atunci, cu mâna pe inimă vă spun că nu îmi pare rău pentru cum am acţionat pe data de 3 iunie 1999. Nimeni nu ar fi avut curajul meu“, a povestit, pentru „Adevărul”, fostul şef de gară din Pieleşti.

Fostul şef de gară al Pieleştiului îşi aminteşte că, exact la o luna de eveniment, războiul din Iugoslavia a luat sfîrşit, iar americanii au avut neşansa ca la întoarcere să traverseze aceeaşi gară, ba mai mult, chiar în ziua în care Pătrăchioiu era prezent. Numai că, de data asta, americanii au staţionat două săptămîni, bineînţeles, din acelaşi motiv: trenul nu avea toate actele în regulă.  

„Le-am spus americanilor că trebuie să plătească taxe de transport de 20.000 de dolari şi 37.100 de lei. Au refuzat categoric, iar eu le-am spus clar: de aici nu plecaţi decât când sunteţi în regulă cu toate documentele. În anul 1999, preşedintele României era Emil Constantinescu, care a fost mai supărat decât Traian Băsescu că nu am lăsat, a doua oară, trenul NATO să plece din gara Pieleşti. Până nu au plătit toţi banii, nu le-am dat voie să plece. Au stat 14 zile în gară. Telefonul şefilor suna încontinuu, dar nimeni nu a avut ce să îmi facă. Nici măcar ameninţările cu moartea nu m-au speriat. Eu sunt un om puternic şi niciodată nu m-am dat bătut. Recunosc că mi-a fost frică, dar nu pentru mine, ci pentru familia mea. Nu ştiam ce o să se întâmple cu adevărat. A fost un act de curaj pentru care puteam plăti scump“, îşi mai aminteşte Florin Pătrăchioiu.

Olteanul mai povesteşte că superiorii săi au demarat o anchetă în urma evenimentelor, însă concluzia acestora a fost că Florin Pătrăchioiu şi-a făcut datoria. Mi mult decît atît, chiar a fost recompensat cu trei salarii. „Traian Băsescu mi-a spus că o să vină personal la gara din Pieleşti pentru a mă da afară. Nu mai ştiu exact ziua în care a spus că o să sosească, dar l-am aşteptat până la ora 21.00. După trei zile, am aflat că o să fiu premiat pentru că mi-am făcut datoria. În anul 2003 m-am întâlnit cu Traian Băsescu, el era primarul Capitalei. M-am dus direct la el, iar când a aflat cine sunt a început să râdă. Mi-a spus verde în faţă următoarele cuvinte: «Ştii câte dureri de cap mi-ai dat? Am zis că eşti nebun de legat şi am vrut să te dau afară personal. Am aflat că ţi-ai făcut datoria, iar de oameni ca tine ţara are nevoie»“, îşi aminteşte şeful de gară doljean. 

Povestea lui Florin Pătrăchioiu a ajuns chiar subiect de film, sub regia regretatului Cristian Nemescu. Auzind cele petrecute în 1999, acesta a venit personal la Pieleşti pentru a-l întîlni pe curajosul oltean. La scurt timp, au avut loc filmările, în care Pătrăchioiu a obţinut chiar rol principal. Lung metrajul îl puteţi urmări sub numele de "California Dreamin'", iar ]n film joacă şi cunoscutul actor Armand Assante.

"Când au aflat povestea din gura mea, toţi au rămas uimiţi. Mi-au spus că am avut mare curaj şi că oameni ca mine există mai rar. Filmul putea fi făcut în Pieleşti, dar aceasta este situaţia. Decizia i-a aparţinut regretatului regizor Cristain Nemescu. Eu le-am povestit absolut totul, iar filmul a fost extrem de bine realizat. Chiar mi-a plăcut ce am văzut“, a mai declarat olteanul.

Pelicula a cîştigat, în 2007, premiul "Un Certain Regard" la Festivalul de la Cannes. Regizorul Cristian Nemescu şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier, alături de inginerul său de sunet, Andrei Toncu. Filmul a mai fost premiat şi la a doua ediţie a galei GOPO din 2008, unde a obţinut nu mai puţin de patru ditincţii.

„Am plâns când am aflat că regizorul care s-a inspirat din povestea mea de viaţă şi a realizat un film a murit. Cristian Nemescu era un om minunat, iar pe platoul de filmare tot timpul m-a întrebat dacă sunt bine. Mă bucur că am reuşit să las ceva în urma prin realizarea acestei pelicule. Este bine ca oamenii să înveţe ceva din povestea mea de viaţă. Chiar dacă au trecut 16 ani de atunci pentru mine este ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri. Nu ai cum să uiţi aşa ceva. Eu m-am pensionat pe caz de boală, dar nu am uitat niciodată de locul de muncă. Mai sunt zile în care trec prin gara din Pieleşti doar să îmi aduc aminte de ce a fost odată”, povesteşte cu regret olteanul. 

În prezent, Florin Pătrăchioiu s-a retras din viaţa publică, după ce în 2008 îşi propusese să ocupe scaunul de primar al localităţii unde s-a pus în calea americanilor.  „Nu ştiu ce o să fac peste un an sau doi. Deocamdată nu am un plan, dar viaţa ne poate rezerva multe lucruri. Pot oricând să demarez un proiect important pentru comunitate şi să mă implic mai mult în viaţa oamenilor”.