Fostul secretar al apărării, Mark Esper, spune în memoriile sale recent lansate că aliații președintelui Donald Trump s-au plâns că „nu a fost loial” după ce nu a susținut acuzațiile președintelui din 2020, conform cărora generalul-maior iranian ucis, Qassem Soleimani, ar fi căutat să atace patru ambasade ale SUA.

În noua sa carte, „A Sacred Oath: Memoirs of a Secretary of Defense during Extraordinary Times”, Esper – care a servit sub conducerea lui Trump ca secretar al armatei din 2017 până în 2019 și în rolul său de șef al Pentagonului din 2019 până la terminarea sa din noiembrie 2020 de către președintele de atunci — scrie că briefingurile sale de informații nu au indicat că Soleimani urmărea în mod special patru ambasade.

Deși Esper scrie că era îngrijorat de atacuri, dar nu s-a simțit confortabil să susțină afirmațiile lui Trump, pe care le descrie în carte - adăugând că fostul președinte a afișat un model de necinste.

"Simplul fapt a fost că Trump de obicei exagera și făcea adesea declarații care nu puteau fi confirmate; altele erau de-a dreptul născociri. Am fost prins într-una dintre acele rețele retorice într-un talk show de duminică dimineață", scrie fostul șef al apărării.

Esper amintește, în cartea sa, de un interviu Fox News, cu Trump, din ianuarie 2020. Președintele a făcut acuzații care, fostul secretar al apărării spune că, nu au fost incluse în rapoartele informațiilor CIA.

Fostul secretar al apărării reiterează în carte că, deși a fost de acord că există amenințări clare la adresa ambasadelor, afirmațiile lui Trump despre cele patru site-uri nu au putut fi susținute, conform rapoartelor pe care le-au văzut oficialii serviciilor de informații.

El adaugă: „Indiferent, refuzul meu de a confirma afirmația specifică a lui Trump, cum că serviciile de informații au spus că Soleimani a vizat patru ambasade, m-a băgat în ape tulburi cu președintele. ”

„Un coleg de încredere mi-a spus că unii dintre prietenii lui Trump au sunat să-mi dea un raport, plângându-se că îl „subminez” și „nu sunt loial” și chiar i-au sugerat să „îl concedieze pe Esper”... pentru că sunt sincer”.

Soleimani a fost ucis de o dronă americană lângă Aeroportul Internațional Bagdad din Irak, în ianuarie 2020. Trump a fost ferm că amenințarea la adresa mai multor ambasade i-a forțat mâna să ordone lovitura care l-a doborât pe vechiul comandant iranian de securitate și informații.

Dovezile care nu au apărut niciodată

Administrația Trump nu a furnizat niciodată în mod public dovezi clare pentru a-și susține afirmația potrivit căreia Soleimani ar reprezenta o amenințare iminentă pentru personalul american din regiune și a oferit justificări schimbătoare pentru grevă, după ce parlamentarii Congresului au pus sub semnul întrebării legalitatea acesteia.

Moartea lui Soleimani a survenit pe fondul unei perioade de tensiuni sporite între Washington și Teheran, capitala Iranului – legată de decizia controversată a lui Trump de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul din 2015 – și a împins SUA și Iranul în pragul războiului.

Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra forțelor americane din Irak. Acestea au rănit zeci de personae, dar ambele părți s-au retras în cele din urmă de la un conflict mai larg. Dinamica dintre SUA și Iran a rămas controversată, ceea ce a afectat eforturile administrației Biden de a revigora acordul nuclear cu Iranul. Trump s-a retras din acordul din epoca Obama în mai 2018, o mișcare care a deteriorat rapid relațiile SUA-Iran.

sursa: businessinsider.com