Șefa din cel mai mare spital din Prahova dormea pe perne pline cu bani. Florica Preda a cerut mită pentru posturi de asistente și infirmiere

cadre medicale Sursa foto: Arhiva EvZ

Florica Preda, fosta șefă a serviciului de Resurse Umane din cel mai mare spital din Prahova, a fost găsită de poliție în timp ce dormea pe pline umplute cu bani. Oamenii legii au găsit sume mari în toată locuința cadrului medical.

Polițiștii au făcut percheziții la locuința Floricăi Preda și au găsit sume de bani ascunse în lenjeria de pat, printre sertare și cărți. Fosta șefă a serviciului de Resurse Umane a spitalului din PrAhova a primit mită pentru a face angajări sau pentru a muta asistentele de la o secție la altă, în funcție de preferințele acestora. Anchetatorii au găsit în casa cadrului medical sume de bani pe care nu le-a putut justifica. Este vorba de 150.900 lei, 41.430 euro, 1350 dolari și 80 lire (GBP). Banii erau ascunși în plicuri de diferite mărime și conțineau sume de la 200 de euro și până la 5.000 de euro.

Florica Preda a fost întrebată de unde are aceste sume mari de bani pentru că din verificările anchetatorilor s-a constatat că singurul ei venit este salariul primit de la Spitalul Județean Prahova. Cadrul medical a invocat o moștenire, o vânzare de teren din urmă cu 15 ani, pensia mamei sale, economiile făcute de-a lungul vieții, dar și banii rămași de la soț, care avea un salariu mare. Preda nu a putut să justifice vânzarea de teren, iar pensia mamei ei era mult prea mică pentru ca suma găsită de anchetatori să fie acoperită. În plus, femeia a divorțat în urmă cu mai mulți ani de soțul ei.

În motivarea instanței de judecată se precizează că în „declarațiile de avere depuse de inculpata începând cu anul 2009, nu figurează nicio suma primita cu titlu de cadou. În ceea ce privește susținerea inculpatei conform căreia soțul său a avut venituri salariale mari, trebuie făcută mențiunea că, în conformitate cu datele existente în baza de date a Evidenței Populației DEPABD, figurează divorțată de fostul său soț din anul 1995, astfel că nu poate exista o legătură de cauzalitate între salariile fostului său soț și sumele păstrate de aceasta în imobilul în care locuiește”.

Florica Preda este anchetată încă din timpul pandemiei de COVID-19

Preda s-a prezentat pentru prima dată în fața instanței de judecată în timpul pandemiei de COVID-19. Procurorii cercetau deja un grup de îngrijitoare, asistente, instalatori și brancardieri care erau suspectați să caute persoane dispuse să plătească pentru a se vaccina „la chiuvetă”. Ulterior, s-a aflat că acest grup de persoane avea legături strânse cu fosta șefă a serviciului de resurse umane. Medicul nu se ocupa de vaccinarea falsă, ci făcea angajări în schimbul unor sume mari de bani.

Ea a făcut aceste lucruri în timpul pandemiei, când era nevoie foarte mare de personal auxiliar, mai ales, în secțiile unde se aflau bolnavii de COVID-19. Cei care doreau să obțină un post de asistentă sau infirmieră trebuiau să plătească între 500 și 800 de euro. În plus, Preda ar fi mutat asistente de la o secție la alta în funcție de preferințele acestora. Florica Preda a fost acuzată de luare de mită, iar dosarul ei se află pe masa judecătorilor de la Tribunalul Dâmbovița. Preda a făcut apel la această sentință și cazul va ajunge să fie judecat la Curtea de Apel Ploiești.

Florica Preda este nemulțumită că judecătorii i-au pus sechestru pe avere

Instanța de judecată a decis să îi confișete Floricăi Preda sumele de 25.450 lei şi 500 euro, pentru că au fost „dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită, asupra cărora a fost instituit sechestrul asigurător”, se precizează în motivarea sentinței. În plus, cadrul medical a rămas și fără 9.553 lei, 40.930 euro, 1.350 dolari şi 80 lire, bani care au fost găsiți în locuința acesteia și provin din activități infracționale.

Fosta șefă de la Resurse Umane a fost acuzată și pentru corupție, dar instanța a decis ca această nu trebuie să facă închisoare și a primit o pedeapsă cu suspendare. „Este de necontestat că fapta comisă este una gravă, însă justa individualizare a executării pedepselor nu presupune o supraestimare a pericolului social al faptelor în detrimentul acelor împrejurări ce caracterizează pe făptuitori. În acest sens, în opinia instanţei, stabilirea unei pedepse cu executare în detenţie ar însemna ignorarea unor elemente ce caracterizează favorabil pe inculpată şi care, în aceste condiţii, ar imprima un caracter excesiv pedepselor”, au motivat judecătorii dâmbovițeni, potrivit Ziare.com.