La sesizarea lui Dan Voiculescu, Curtea Constituţională a decis că legea de funcţionare a instituţiei nu este în acord cu Legea fundamentală. Turnătorul Dan Voiculescu-Felix a desfiinţat, practic, CNSAS. Printre beneficiari se mai numără Mona Muscă, ÎPS Pimen şi Constantin Bălăceanu-Stolnici. Colegiului CNSAS i s-a lua practic atribuţia de a deconspira fosta Securitate.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) riscă să fie desfiinţat sau, în cel mai fericit caz, să rămână un simplu depozitar al dosarelor fostei poliţii politice, după ce judecătorii Curţii Constituţionale au decis ieri, în unanimitate, că legea de organizare şi funcţionare a instituţiei este neconstituţională.

Colegiului CNSAS i s-a lua practic atribuţia de a deconspira fosta Securitate, ca urmare unei sesizări făcute la Curtea Constituţională de Dan Voiculescu, titularul unei decizii de colaborare cu fosta poliţie politică sub numele de cod „Felix“. Dacă guvernul sau parlamentul nu vor găsi în 45 de zile o formulă legislativă care să convină deciziei Curţii, CNSAS va fi practic desfiinţat, iar verdictele date până acum vor deveni nule. După mutilă rile succesive ale legii în parlament, singura soluţie pe care o văd membrii Colegiului CNSAS ar fi o ordonanţă de urgenţă a guvernului. Verdictele de poliţie politică, nule

„Dacă toată legea a fost declarată neconstituţională, atunci, practic, în acest moment, CNSAS nu mai există“, constată Nicolae Popa, preşedintele Instanţei Supreme. În ceea ce priveşte verdictele date până acum, şi cele definitive, ca şi cele contestate în instanţă, devin egale cu zero, confirmă preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu. Decizia a luat de altfel prin surprindere întreaga conducere a CNSAS. Strânşi în şedinţă, membrii Colegiului, dar şi juriştii instituţiei nu au găsit ieri decât o variantă: intervenţia guvernului.

„N-am crezut că se va putea lua o astfel de decizie. Sperăm că în 45 de zile se va emite o ordonanţă de urgenţă care să repună lucrurile în normalitate“, spune vicele Virgil Ţârău. Conducerea CNSAS reproşează însă judecătorilor, într-un comunicat de presă, că decizia încalcă flagrant practica anterioară a Curţii, care a respins în trecut alte şapte excepţii de neconstituţionalitate pe aceeaşi lege. „Cârdăşia“ Voiculescu-PSD

„Trăim în continuare în epoca lui Ceauşescu!“, s-a arătat revoltat Mircea Dinescu de decizia judecătorilor, la care s-a ajuns, în opinia sa, „din cauza unui fost şef de secţie la „Scânteia“ (avocatul Sergiu Andon, n.r.), a unui fost informator (Dan Voiculescu, n.r.), în cârdăşie cu ăia de la Curtea Constituţională“.

„Povestea de la condamnarea comunismului s-a dovedit a fi o joacă ridicolă, dacă această Curte, formată din băieţi de pe vremuri, reuşeşte să dea lovitura de graţie CNSAS-ului, într-un an în care au loc alegeri parlamentare şi în care CNSAS nu mai are doar 7.000 de dosare, ci două milioane“, crede Dinescu. Părerea că judecătorii Curţii Constituţionale au făcut un joc politic este împărtăşită şi de alţi membri ai Colegiului.

„Nu dă bine nici pentru domnul Voiculescu, dar mai ales dovedeşte fără nici un fel de dubiu că PSD, acum, când se apropie perioada electorală, se teme ca instituţia să funcţioneze. Rezerva de cadre a acestui partid, ca şi a altora, este formată în parte şi de oameni care au a se teme de trecutul lor“, avertizează Constantin Ticu Dumitrescu, iniţiatorul legii CNSAS. Consecinţele sunt grave şi în opinia fostului preşedinte Claudiu Secaşiu.

„Ne întoarcem în 1997. Întreaga procedură va fi reluată, inclusiv discutarea oportunităţii deconspirării foştilor informatori şi ofiţeri de Securitate. Cel mai grav este însă că s-a suspendat un drept fundamental al cetăţenilor, acela al accesului la propriul trecut“, spune el.

Soluţia PC: un CNSAS de carton În tabăra lui Dan Voiculescu se savurează însă victoria. „CNSAS nu poate şi nu trebuie să aibă rolul de instanţă de judecată, ca în acest moment, ci trebuie să fie un administrator al documentelor existente, pentru ca opinia publică să poată decide în cunoştinţă de cauză“, conturează deja liderul conservator, Dan Voiculescu, viitoarea formă a legii.

În opinia avocatului său, deputatul PC Sergiu Andon, „poate să rămână şi Colegiul, dar să nu fie numit politic şi să aibă alte atribuţii. În felul acesta s-ar face şi o reducere bugetară“, preconizează el. Contestaţia lui Voiculescu admisă de Curte s-a referit punctual la statutul CNSAS, la desemnarea membrilor Colegiului şi abilitatea lor de a da decizii de poliţie politică, la procedura de audiere, dar şi la formulele de contestare a hotărârilor. VERDICTE

Quintus, Stolnici, Muscă şi IPS Pimen - poliţie politică

Până în 2006, când în arhiva CNSAS s-au adunat aproape două milioane de dosare primite de la serviciilor secrete, „clienţii“ politici ai Consiliului aproape că nu au existat. Dintre personalităţile care au făcut poliţie politică, numai Mircea Ionescu Quintus căpătase acest verdict, la sfârşitul lui 2000, anulat însă în instanţă din cauza unor vicii de procedură. Dintre foştii ofiţeri de răsunet, a fost deconspirarea fostului şef al SIPA, Marian Ureche.

Începând cu 2006, au primit pe rând verdictul de poliţie politică preşedintele fondator al PC Dan Voiculescu (conspirat „Felix“), vicepreşedintele PNL Mona Muscă (conspirată „Dana“), foştii miniştri PSD Rodica Stănoiu şi Şerban Mihăilescu, liberalul Mircea Coşea. De asemenea, n-au fost iertaţi nici înalţii prelaţi ai BOR Pimen, Corneanu sau Andreicuţ. N-a scăpat nici fostul şef al Direcţiei I a Securităţii, generalul Nicolae Pleşiţă. Cel mai recent scandal este legat de academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, identificat ca sursa „Laurenţiu“, implicată în operaţiunea de lichidare de la „Europa Liberă“. ISTORIE Din scandal în scandal După înfiinţarea instituţiei în 2000 în baza legii Ticu, adoptată după aproape trei ani de parlament, CNSAS a fost măcinat de scandaluri. Prima criză de proporţii a avut loc în 2002, când o parte a membrilor Colegiului, Mircea Dinescu, Andrei Pleşu şi Horia-Roman Patapievici, l-au acuzat pe şeful CNSAS Gheorghe Onişoru că blochează activitatea instituţiei. Scandalul a culminat în 2004 cu demisia celor trei, pe motiv că dosarul lui Corneliu Vadim Tudor a fost „albit“.

Pleşu şi Dinescu au revenit ulterior asupra deciziei. Altă criză a marcat alegerile pentru noul colegiu în 2006. Potrivit negocierilor dintre partide, Constantin Ticu Dumitrescu ar fi trebuit să devină preşedintele CNSAS, dar în ultimul moment Corneliu Turianu şi-a anunţat şi el candidatura şi a şi câştigat.

În semn de protest, Dan Lazea şi-a dat demisia, invocând presiuni politice pentru alegerea lui Turianu. În final, situaţia a fost mediată de Traian Băsescu, alegerile au fost refăcute şi la şefia CNSAS a venit Claudiu Secaşiu. Mandatul său a fost de un an, preşedintele actual fiind Ladislau Csendes.

Citiţi şi: CC: Se dezvoltase ca o putere judecătorească paralelă