Doi securişti care au acţionat în timpul "obsedantului deceniu" vorbesc în EVZ.

Fostul maior de securitate Ioan Rigo, care participat la acţiunile de prindere a partizanilor anticomunişti din Munţii Apuseni şi despre care EVZ a relatat ieri, a fost recrutat de Direcţia Generală a Securităţii Poporului, la fel ca mulţi ofiţeri de Securitate, din rândul militarilor care au acceptat să lupte sub steagul Armatei Roşii, în diviziile de prizonieri români Horia, Cloşca şi Crişan şi Tudor Vladimirescu.

Coordonat de ruşi

"Am luptat în armata română şi am căzut prizonier la Karkov. Aveam 19 ani şi am fost adus într-un lagăr rusesc de lângă Piatra Neamţ, iar acolo am fost întrebaţi care vrem să ne înrolăm în două divizii de soldaţi români conduse de ruşi. Eu am mers, dar mulţi nu au mers pentru că s-au săturat de război", spune Rigo.

Până în 1946, Rigo a fost mobilizat într-o garnizoană din Sibiu. În perioada 1946-1960 a fost ofiţer activ în cadrul Biroului de Securitate de la Câmpeni, judeţul Cluj.

Cum s-a produs trecerea în rezervă? "Am fost trimis la şcoală la Bucureşti, ca să pot avansa în funcţie, dar acolo am aflat că voi fi trecut în rezervă", susţine Rigo.

În realitate, Securitatea i-a trecut în rezervă, între 1960-1964, pe toţi ofiţerii şi sub ofiţerii care au activat în perioada criminală a instituţiei.

După episodul "Securitate", Ioan Rigo a ocupat funcţia de şef al Serviciului Administrativ de la fabrica de medicamente Terapia.

"Faptele sunt prescrise"

Un alt securist din obsedantul deceniu a fost sublocotenentul Liviu Pangraţiu, implicat în acţi unile de prindere a partizanilor anticomunişti din Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud.

În aprilie anul trecut, EVZ relata despre episodul asasinării, în 1949, a trei luptători anticomunişti din gruparea "Garda Albă": Leonida Budiu, Ioan Burdeţ şi Toader Dumitru.

"La orele 9, ziua 8 iulie 1949, a raportat telefonic sublocotenentul de securitate Pangraţiu Liviu că cei trei arestaţi, în timp ce au dezgropat depozitul de armament, au încercat să pună mâna pe grenadele aflate în depozitul de armament, atacând or ganele noastre de escortă şi securitate. Pentru a împiedica fuga celor trei s-a făcut uz de armă", se arată în textul unei telegrame care îl incriminează pe Pangraţiu.

După apariţia articolului din EVZ, Pangraţiu a fost audiat de un procuror militar, însă dosarul nu a fost finalizat. Prim-procurorul militar de la Parchetul Militar Teritorial Bucureşti, colonel Mihai Daniel, spune că dosarul e deschis şi că aşteaptă o serie de documente de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Fostei Securităţi.

Acum, Liviu Pangraţiu neagă că ar fi participat la uciderea celor cei trei partizani. "Ce a fost a fost. Fapta e prescrisă şi să mă lasaţi în pace. Nu am tras în nimeni, alţii au tras. Aveam altă misiune în zonă, şi anume să păzesc arealul unde se aflau ascunse armele", se disculpă Liviu Pangraţiu.