Chiar dacă absolut toate hotărârile judecate referitoare la Memorandumul privind Ținutul Secuiesc au fost anulate pe fond și, mai nou, și la recurs, liderii comunităților din Harghita și Covasna anunță că sunt hotărâți să continue în același ritm. 200 de noi procese vor apărea pe rol în următoarea perioadă.
În primăvara anului trecut, la inițiativa Consiliului Național Secuiesc, consiliile locale din Harghita, Covasna și Mureș au început să adopte hotărâri pentru promovarea celebrului Memorandum care viza, în special, înființarea Ținutului Secuiesc autonom. Din 153 de consilii locale în discuție, 55 au adoptat până acum astfel de memorandumuri ce urmau a fi trimise Guvernului și Parlamentului. Toate au fost atacate în contencios administrativ de prefecți și, acolo unde s-au încheiat procesele, hotărârile au fost anulate. Iar acum o lună, Curtea de apel Târgu Mureș a anulat definitiv și irevocabil hotărârea Consiliului Miercurea Ciuc de adoptare a Memorandumului.
”Se substituie voinței altora”
În județul Mureș, spre exemplu, 12 consilii locale au adoptat Memorandumul. Toate hotărârile au fost atacate în contencios de prefectul Lucian Goga, arată acesta într-un răspuns transmis Evenimentului Zilei. Zece din aceste procese s-au încheiat pe fond cu aceeași soluție: anularea hotărârilor.
În cazul comunei Ghindari, spre exemplu, Tribunalul Mureș a motivat că se impune anularea unei astfel de hotărâri care încalcă legea fundamentală deoarece consiliul local își depășește atribuțiile. ”Instanța constată că autoritatea publică pârâtă, deși din punct de vedere teritorial are dreptul să ia anumite măsuri în probleme de interes local, a depășit cu mult această competență, deoarece a solicitat Parlamentului și Guvernului României să înființeze o întreagă regiune administrativă autonomă, denumită Ținutul Secuiesc, care să cuprindă un teritoriu ce excede cu mut limita administrativă a unității administrativ-teritoriale în cauză”, se arată în motivarea redactată în aprilie anul acesta.
Liderii secuilor: Justiția e politizată
După primele procese în care hotărârile referitoare la Memorandum s-au încheiat, liderii secuilor au cerut intervenția forurilor europene. Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei a respins solicitările secuilor de a transforma cererile lor într-o temă în care să intervină autoritățile europene. Comisia a arătat, în martie anul acesta, că o astfel de chestiune face subiectul unei dezbateri interne, prin urmare trebuie dezbătută în țară și nu la instanțele europene. În contextul în care și actualul președinte, Klaus Iohannis, a declarat că respinge de la bun început orice discuții referitoare la autonomii pe criterii etnice, liderii secuilor spun că Justiția e politizată. ”De zece ani, toate inițiativele noastre, inclusiv cele referitor la referendum, au fost atacate. Iar pe baza unor decizii politice, practic, instanțele judecătorești au executat voințe, hotărâri guvernamentale. Adică, în ceea ce privește separarea puterilor în stat sunt lipsuri la noi, în România”, declară Balázs Izsák, președintele CNS, pentru Evenimentul Zilei. El mai spune că, în ciuda contextului, consiliile locale vor continua să adopte Memorandumul. ”Prefectul nu poate să decidă asupra unei cereri decât forul în cauză. Cum intervine și spune că nu este valabilă o cerere adresată Parlamentului? Ca să spun lucrurilor pe nume, cererea este valabilă. Și rămâne valabilă. Nu poate fi anulată”, consideră Balázs Izsák. Aceste hotărâri vor genera 98 de noi procese pe fond, continuate de tot atâtea, la recurs.
Recomandările noastre
