Secretele lui Sebastian Ghiță, între operațiuni speciale ale Statului și interese obscure ale serviciilor de informații | „NOI SUNTEM STATUL!” (XIII)

Secretele lui Sebastian Ghiță, între operațiuni speciale ale Statului și interese obscure ale serviciilor de informații | „NOI SUNTEM STATUL!” (XIII)

Operațiunea „Noi suntem Statul!” a devenit un motiv de bătaie de cap pentru mulți politicieni și înalți funcționari ai statului, fiind puse în legătură fapte care până acum păreau de nespus. Unul din cartofii fierbinți ai ultimilor 10 ani are un nume: Sebastian Ghiță.

 Un nume care s-a aflat în anturajul unor politicieni importanți, este prietenul fostului prim-ministru Victor Ponta, al fostului șef al SRI, George Maior, al fostului prim-adjunct al SRI, Florian Coldea, șefului STS, Marcel Opriș, dar și al actualei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. În materialul de astăzi dedicat Operațiunii „Noi suntem Statul!” vom încerca să răspundem la întrebarea esențială din acest caz: Cum a ajuns Sebastian Ghiță dintr-un preferat al Sistemului într-o persoană hăituită de majoritatea celor pe care îi considera apropiați? Este o întrebare la care mulți preferă să nu răspundă. O mare parte din explicație stă în relația privilegiată pe care acesta a avut-o cu șefii SRI și oameni politic importanți, care au crezut că-l pot manevra cum vor ei, dar nu numai. Vorbim de relații de prietenie, sau de unele bazate pe interese comune? Unde s-au despărțit, care a fost motivul pentru care s-au certat? Este Sebastian Ghiță un om pe care Sistemul îl vrea adus în România pentru a-l reduce la tăcere. Agresivitatea DNA, care a emis cinci mandate de arestare pe numele lui, ridică niște semne de întrebare, în condițiile în care Laura Codruța Kovesi este direct interesată ca Sebastian Ghiță să tacă!

O istorie lungă și complicată, pe care încercăm să o deslușim.

Cum a ajuns Sebastian Ghiță, un strălucit IT-ist, să intre în atenția Sistemului

1997. ÎNCEPUTURILE

Ne puteți urmări și pe Google News

Sebastian Ghiță a intrat în afaceri la 19 ani, înainte de a începe studiile la Facultatea de Management a Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. A terminat Liceul „Mihai Viteazu” din Ploiești, clasa de informatică, și imediat după absolvire a înființat firma Asesoft Internațional SA, împreună cu niște colegi de liceu. La început, serviciile oferite constau în asamblarea computerelor din componente în funcție de cererile clienților.

„Am lucrat încă din timpul liceului ca programator pe diverse proiecte la firme care deja începuseră să se miște. Câștigam ceva bani. În clasa a 12-a, mi-am luat chiar o mașina din banii munciți în timpul liceului, un Renault 25. Până atunci n-aveam carnet și n-aveam de ce să stric banii pe mașini”, povestea Sebastian Ghiță într-un interviu din 2008.

1998. BASCHETUL DEVINE DIN PASIUNE, AFACERE

Sebastian Ghiță a devenit cunoscut datorită echipei de baschet CSU Asesoft Ploieşti, înființată în 1998.

„Am făcut baschet la clubul sportiv școlar, după aceea la o echipă de divizia B și după aceea am făcut echipa de divizia A unde am și jucat un an”, mărturisea Sebastian Ghiță.

Până în 2002, grație unor finanțări importante făcute de grupul său de firme, echipa promova în prima ligă. În 2004, echipa câștiga primul titlu național, fiind lider în campionat în fiecare sezon, cu excepția celui din 2011. În anul 2005, echipa câștiga trofeul internațional FIBA Europe Cup, o premieră pentru baschetul românesc. În perioada în care Sebastian Ghiță a fost finanțatorul CSU Asesoft Ploiești, acesta ar fi investit în jur de 15 milioane de euro. Echipa a decăzut odată cu dispariția sa, în 2015.

2000-2009. EXPANSIUNEA ÎN AFACERI.

În scurt timp, de la o singură firmă specializată în IT, Sebastian Ghiță își extinde domeniile de activitate. Până în 2012, Ghiță era acționar la eMag, Flanco, Network One Distribuition, Asesoft Web, Teamnet – furnizor de servicii IT pentru companii și instituții ale statului. Acesta deținea Rotherfield Properties, prin care producea vin. Prin compania Corni Eolian intra pe piața energiei eoliene. În industria imobiliară a fost mai puțin activ, construind un bloc în Ploiești. În 2009, averea acestuia era estimată la 100 de milioane de euro.

2000. PRIMUL CONTRACT MAJOR ȘI CONTACT DUR CU SRI.

Un prim contract important, care s-a lăsat cu un dosar judecat timp de 12 ani la ICCJ, se pare că l-a avut la origine pe celebrul colonel SRI Corneliu Păltânea, șeful unității din Ploiești, un personaj extrem de influent în mandatele de director ale lui Virgil Măgureanu și Radu Timofte.

Despre colonelul SRI Corneliu Păltânea se zvonea că este cel care l-a ajutat pe Ghiță în obținerea unui contract cu rafinăria Petrobrazi, dar acesta a susținut public contrariul.

Acesta însă pare să fie un prim contact al lui Sebastian Ghiță cu SRI.

„Colonelul Corneliu Păltânea este cel care l-a introdus la conducerea Petrobrazi. Era vorba de un contract de achiziție de sisteme informatice ce urmau a fi primite de combinat, care la acea vreme era sub autoritatea statului, fiind proprietatea Societății Naționale Petrom. Combinatul i-a plătit lui Ghiță calculatoarele prin produse petroliere care erau de calitate premium, accizabile”, susțineau unele surse citate de biz.ro.

Numai că, așa cum spuneam, Ghiță a negat această variantă suspectându-l pe șeful SRI-Ploiești că i-a fabricat acest dosar în 2002.

„Am participat împreună cu un consorțiu făcut din niște firme americane - Honeywell, Emerson, Process Management și Aspentech - la modernizarea unei rafinării. Știam și noi să facem o mică părticică de soft: control avansat al proceselor. Erau niste programe care trebuiau adaptate și mai trebuiau scrise niște coduri acolo și am fost noi cei care am obținut participarea la acel consorțiu” (Interviu Hotnews – 2014)

. De aici s-a născut primul dosar ciudat al lui Sebastian Ghiță, fiind trimis în judecată pentru înșelăciune.

Numai că, în 2004, în două rânduri, Ghiță a fost achitat de Tribunalul București și, mai apoi, de către Curtea de Apel. Deciziile au fost casate însă de catre ICCJ și s-a decis rejudecarea cazului. În 2016, judecarea dosarului Tracia-Asesoft a încetat ca urmare a prescrierii faptelor, cu mențiunea că Înalta Curte a scris negru pe alb: achitările în ceea ce-l privește pe Sebastian Ghiță sunt menținute de ICCJ.

2004. DOCUMENTE CARE VORBESC DE ÎNCEPUTUL RELAȚIEI LUI SEBASTIAN GHIȚĂ CU SRI.

Potrivit unor documente publicate de Robert Turcescu, Sebastian Ghiță a intrat „din nou” în atenția Serviciul Român de Informații, încă din anul 2004

. Într-un articol publicat în Evenimentul zilei afirmam că prin acel act intitulat „Anexă la Formularul de securitate”, semnat pe 27 august 2004, în fața locotenent-colonelului Narcis Drăghici, Ghiță a consimțit ca toate datele „pe care le furnizez să fie verificate, conștient fiind de consecințele legale ale datelor false sau omisiunilor cu bună știință”.

S-a spus atunci că Sebastian Ghiță solicita „Avizul de securitate” necesar continuării activității sale în cadrul serviciului, atașând un CV și câteva date despre rudele sale.

Acest CV este scris olograf, posibil de mâna lui. În schimb, documentul de Aviz nu poartă decât numele Sebastian Ghiță, numele complet fiind Sebastian Aurelian Ghiță, ceea ce ridică semne de întrebare asupra autenticității documentului. Cu toate acestea, privind retrospectiv evoluția evenimentelor, acest document începe să capete sens.

2007-2009. PRIMELE CONTRACTE CU SRI ȘI RELAȚIA PRIVILEGIATĂ CU GENERALII DIN SISTEM.

Primul contract semnificativ al firmelor controlate de Sebastian Ghiță cu instituții din zona siguranței naționale a fost în luna noiembrie a anului 2005, încheiat cu Ministerul Apărării Naționale. Întâmplător sau nu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale fusese și George Maior, viitorul director al SRI.

În iunie 2007, Institutul pentru Tehnologii Avansate al SRI atribuie un contract de 96.887 lei firmei Asesoft Smart SRL, a lui Sebastian Ghiță. Nu este decât primul contract dintr-o serie lungă.

La începutul lui 2008, Asesoft International SA primește un nou contract de 5 milioane de lei atribuit de Directoratul de Comunicații și Tehnologia Informației din cadrul SRI, structură subordonată la acel moment generalului Dumitru Zamfir, directorul adjunct al SRI. Ulterior, respectiv începând cu anul 2011, date publice arată că firmele controlate de Sebastian Ghiţă, 2K Telecom şi Teamnet International SA, s-au asociat de mai multe ori cu firma generalului Dumitru Zamfir, ex-directorul adjunct al SRI, Security Global Consulting SRL, în societăţile Penta Group TSM, Logical Integrated Systems SRL.

Plecarea lui Dumitru Zamfir din fruntea SRI, în decembrie 2008, coincide cu începutul relației de prietenie dintre Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, și Sebastian Ghiță. Cei doi s-au apropiat ca urmare a legăturii pe care generalul SRI Dumitru Zamfir le-a înlesnit-o, fiind în acea perioadă extrem de apropiați.

Aceste informații confirmă ceea ce susținea Sebastian Ghiță într-o înregistare din 5 ianuarie 2017:

„Bănuiesc că v-aţi întrebat cum am ajuns eu la aceste întâlniri. Persoane de rang înalt din SRI mi l-au prezentat pe Florian Coldea în 2008. Eram tineri, aveam copii mici şi am legat o relaţie de prietenie. Amândoi credeam într-o Românie mai bună şi ne propuneam să facem oricât de mult putem ca România să crească, să se dezvolte şi să ne găsim şi noi un loc în ţara noastră. Şapte ani de zile, copiii noştri au crescut împreună. Nu vă voi da poze cu ei, pentru că n-au nicio vină copiii”.

O mărturie de o sinceritate debordantă, pe care o pot confirma ca unul ce a văzut cu ochii lui: Coldea și Ghiță erau în 2009-2010 prieteni de familie!

Precizez că, din motive de spațiu, nu voi intra în mecanismul contractelor cu instituțiile de forță ale Statului.

2009. CONTACTUL CU POLITICA LA NIVEL ÎNALT Ș I PRIETENIA CU VICTOR PONTA.

Până la acest moment, 2009, Sebastian Ghiță era unul din sponsorii constanți ai partidelor, fiind mai apropiat de PDL și Roberta Anastase, fosta președintă a Camerei Deputaților, decât de PSD.

Potrivit listei de donaţii apărute în Monitorul Oficial, Ghiţă a vărsat în campania din 2008 partidului condus de Emil Boc, aflat la guvernare, 80.000 de lei prin firma Asesoft International şi alţi 55.000 de lei prin firma Teamnet.

Avea însă o relație specială și cu Mircea Cozma, președintele Consiliului Județean Prahova, unul din membrii grei ai PSD, căruia în anul 2000 a încercat să-i prezinte un proiect de sistem informatic integrat pe tot județul, a fost refuzat, a revenit în 2001 și a lucrat la acesta preț de 4 ani.

În august 2009, la conducerea PSD-Prahova a fost instalat Mircea Cozma, care l-a înlocuit pe Marian Săniuță, unul din preferații lui Ion Iliescu, coordonatorul filialei fiind Victor Ponta, la acel moment vicepreședinte la nivel național al partidului.

Relația dintre Sebastian Ghiță și Victor Ponta începuse să se lege strâns, cei doi având o pasiune comună: baschetul. Potrivit unor surse din PSD, Sebastian Ghiță a fost cel care i-a propus lui Ponta să se ocupe de organizația PSD-Ploiești. A fost un pariu politic, dublat ca și în cazul lui Florian Coldea, de o relație extrem de apropiată la nivel personal. Numai că Florian Coldea s-a decis să-l distrugă, iar Victor Ponta i-a rămas fidel.

2009-2010. SEBASTIAN GHIȚ Ă ÎNCEPE SĂ JOACE LA UN NIVEL ÎNALT ÎN SRI ȘI PSD.

Am tot povestit despre întâlnirea din casa lui Gabriel Oprea din noaptea 6-7 decembrie 2009, acolo unde m-am întâlnit cu George Maior, Florian Coldea (șefii SRI), Laura Codruța Kovesi, procurorul general al României și alte persoane. Așa cum am povestit, în cursul discuției, pe lângă febra rezultatelor votului, două probleme îi frământau pe cei prezenți: atitudinea agresivă a presei anti-Băsescu, în special Realitatea TV, și strategia PSD post-alegeri.

În ambele situații, Sebastian Ghiță a jucat un rol important!

El a fost cel care a furnizat informația-cheie privind modalitatea în care Cătălin Voicu voia să blocheze validarea rezultatelor de către CCR. Știu acest lucru pentru că o persoană cu rang înalt din SRI mi-a confirmat acest lucru în contextul unei discuții din CSAT, perioada 2011-2012, când Traian Băsescu ceruse instituțiilor de forță să monitorizeze contractele pe care acesta le încheia.

Atunci, argumentul acestora, în apărarea lui, a fost că cel care a salvat situația alegerilor din 2009 a fost Sebastian Ghiță

. Era adevărat, sau doar încercau să acopere relația privilegiată cu el, este greu de spus! Dar tema rămâne.

O referire la acest lucru apare și în stenograma discuțiilor dintre Sorin Ovidiu Vântu și Sebastian Ghiță, apărută în 2013:

Sebastian Ghiță: Nu vorbesc de asta, vorbesc de controale, de tăiat contracte, nu uitați că ăla (n.n. TRAIAN BĂSESCU) a facut CSAT contra mea, cu un singur punct. Cu toți miniștrii la masă a spus: „Opriti toate contractele lu ASESOFT”. CSAT!

SOV : Pe bune?

SG Da! CSAT in luna ianuarie..

 2009. SEBASTIAN GHIȚ Ă ARANJEAZĂ ADUCEREA LUI NICOLAE POPA DIN INDONEZIA.

„Mai vreţi încă o dovadă a relaţiei cu Laura Codruţa Kovesi? La cererea doamnei Kovesi, o firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducerea domnului Nicolae Popa, fostul director al FNI, din Indonezia, din Jakarta. (...) Realitatea este că o firmă privată, la cererea statului român şi a doamnei Kovesi, a plătit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care a falimentat FNI şi cel care a furat sute de mii de oameni. Şi aş vrea să o întreb pe doamna Kovesi, ce fel de operaţiune o fi asta? Oare suntem vinovaţi de spălare de bani? E doar dânsa? Sunt doar eu?”, spunea Ghiță într-o înregistrare.

A cerut (doar) șefa DNA așa ceva, sau a fost o nouă operațiune a Binomului? Înclin spre a doua variantă, având confirmate următoarele informații. Aducerea lui Nicolae Popa la București a fost o operațiune specială care avea drept scop păstrarea secretului operațiunii, nu un moft oarecare.

Acesta avea să reprezinte factorul-cheie în câștigarea alegerilor prezidențiale.

Faptul că președintele Indoneziei a acceptat să-l predea pe Nicolae Popa nu trebuia să se transforme întro problemă internă pentru acesta, omul de afaceri având relații bazate pe interes financiar cu un important oficial indonezian. Așa că s-a preferat închirierea unui avion privat, care să-l extragă pe acesta din Indonezia, cât mai discret cu putință.

De ce a fost folosit pentru această operațiune Sebastian Ghiță? Pentru asta trebuie să recitiți momentele de început, 2004 și 2008. Mai știe și alte lucruri? În mod, evident, da!

2010 PRELUAREA REALITĂ ȚII TV ȘI INCULPAREA LUI SOV, O PRIMĂ ACȚIUNE DE SUCCES A BINOMULUI

Așa cum spuneam, Sebastian Ghiță a mai primit o „misiune”: să-l scoată pe Sorin Ovidiu Vântu din joc și să preia Realitatea TV.

Aici este suficient să recitim mărturia lui Ghiță dinaintea fugii sale.

„Kovesi m-a abordat în clădirea SRI numită K2. Stăteam împreună la masă şi mi-a spus că, ascultându-l de mult timp pe Vîntu, şi-a dat seama că acesta nu mai are finanţare pentru Realitatea TV. Şi mi-a propus practic, mi-a explicat cât de vulnerabil e Vîntu şi că va accepta, într-un fel, să primească finanţare şi să cedeze Realitatea TV.

Am acceptat acest lucru, dânsa gândindu-se că va putea să-l doboare, să-l scoată din joc mult mai repede şi gândindu-se, probabil, că Realitatea TV va deveni o televiziune supusă, ce va da ştiri laudative la adresa mai marilor zilei. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, am semnat acel contract de management cu Vîntu şi am acceptat să finanţez Realitatea TV”, afirmă Ghiţă, la începutul înregistrării difuzate de România TV.

„La ceva timp, au început fricţiunile dintre mine şi Sorin Ovidiu Vîntu, iar Codruţa Kovesi, stând la pândă, a luat în considerare ca un dosar făcut pe baza acestor tensiuni, acestor certuri, să fie făcut de către dânsa. Şi a început sămi explice cum şi în ce fel pot fi conduse discuţiile cu Vîntu, astfel încât ele să pară şantaj, ameninţare sau să se încadreze la nişte fapte penale.

Am ascultat-o pe doamna Kovesi şi pentru că aveam o relaţie de încredere şi de prietenie, şi pentru că domeniul mă atrăgea, şi pentru că la un moment dat punea extrem de multă pasiune în dorinţa dânsei de a-l înfunda pe Vîntu şi nu aş fi vrut să o refuz sau să mă cert cu dânsa.

Am să vă arăt probele şi dovezile care îmi susţin afirmaţiile. Doamna Kovesi m-a presat, mi-a sugerat, mi-a explicat cum să vin cu astfel de denunţuri, cu astfel de informaţii, cu astfel de date, pe care dânsa să le interpreteze, dorind să facă un dosar de renume, un dosar mare”.

Au urmat emailurile de pe adresa cucuveauamov@gmail. com dintre Sebastian Ghiță și Laura Codruța Kovesi. De fapt, acesta a fost momentul culminant în care s-a declanșat furia Sistemului împotriva lui Sebastian Ghiță. Pentru că au înțeles că acesta nu are de gând să se oprească, iar documentele pe care le putea face publice erau extrem de compromițătoare pentru șefa DNA, dar și pentru generalul SRI Florian Coldea

. În realitate, este de presupus că Sebastian Ghiță a arătat doar un eșantion nesemnificativ din ceea ce avea ca arme de atac. Îl face acest lucru periculos? O întrebare al cărui răspusn este: DA!

2010. MOMENTUL ÎN CARE AM PRIMIT CONFIRMAREA CĂ PRIM-ADJUNCTUL SRI ȘI OMUL DE AFACERI AU O RELAȚIE SPECIALĂ

 „La începutul lui 2010, în debutul lunii februarie, am fost împreună cu familiile în Seychelles, doar noi (Sebastian Ghiță și Florian Coldea – n.r.). Era înainte de congresul PSD şi am hotărât să mergem într-o vacanţă, înt-o insulă exotică. Am stat împreună şi se poate verifica uşor. Am stat la Hilton Seychelles SPA. Dintr-o întâmplare, am găsit acasă pliantul de la hotel. Am stat zece zile şi îmi aduc aminte că îl rugam să-l ajute pe Ponta să câştige alegerile PSD, însă Coldea îmi spunea că Băsescu nu-l vrea pe Ponta. Diaconescu, Geoană, oricine, dar să nu ajungă Ponta la PSD a fost mesajul.

Dan Andronic de la EVZ poate să confirme că ne-am intersectat la întoarcere pe aeroportul din Istanbul. Atunci a stat de vorbă la îmbarcare în avion şi cu mine şi cu Coldea. Florian Coldea s-a speriat de Andronic şi, deşi avea bilet la business, s-a dus la clasa economic. Îi era frică să nu afle Băsescu cu cine a fost în excursie. Nu a fost singura vacanţă cu Coldea”. Asta spunea Ghiță, iar eu am confirmat.

În februarie 2010, m-am întâlnit la biroul de îmbarcare al cursei Turkish Airlines către București cu generalul SRI Florian Coldea. Acesta călătorea spre București alături de Sebastian Ghiță și soțiile, la business-class. De teamă, sau din spirit de prevedere, și-a schimbat biletul la clasa economic…

Indiferent de motiv, cei doi se întorceau din vacanță cu familiile.

2010. PONTA DEVINE PREȘEDINTELE PSD, SEBASTIAN GHIȚ Ă ARE UN ROL CRUCIAL.

Imediat după călătoria din Seychelles alături de gen. SRI Florian Coldea, are loc congresul PSD, unde implicarea lui Sebastian Ghiță este totală. Îi asigură victoria lui Victor Ponta în ciuda eforturilor taberei conduse de Marian Vanghelie care-l voia menținut pe Mircea Geoană, chiar dacă acesta pierduse alegerile în fața lui Traian Băsescu.

„Ne-am adus şi noi de-ai noştri din Ploieşti, 30 sau nu ştiu câţi, le-am dat nişte veste de-alea, le-am zis: «Bă, voi sînteţi de la pază, păziţi toate uşile, nu intră nimeni decât cine vrem noi». După aia am falsificat toate ecusoanele de pază, le-au adus unii de-ai noştri, ecusoanele de invitaţi şi ecusoane de delegaţi. După aia am făcut ştampile ca lumea, să fie pe toate buletinele, să nu facă Vanghelie cu ăia şmecherii, după care ne-am dus seara, m-am dus pe acolo, făceau ăia ai mei montau camere, plasme de alea, da le zic: «Ia deasupra urnelor montaţi nişte camere de alea, în colţuri, o camera mică nu se vede»”, afirma Ghiţă, conform unor stenograme apărute în presă.

Sebastian Ghiţă explica şi cum a schimbat ordinea participanţilor la prezidiu pentru a-l favoriza pe Ponta, dar şi faptul că s-a ocupat de sonorizare. „Şi să filmeze exact urnele, ştiam eu de ce, că mă gândeam că ăia o să trebuiască să controleze la urne, că-i dai la televizor se sperie. Şi după aia m-am dus, aranjaseră alea la mese, lângă Iliescu pe Diaconescu, pe Geoană, după ce pe Ponta îl pusese..., mai avea niţel şi ieşea din sală. Am luat călăreţii, i-am mutat de acolo acolo şi i-am mutat dintro parte într-alta, l-am pus pe Ponta exact lângă Nea Nelu. Când a avut Ponta discurs am dat microfoanele tare, când vorbeau ăilalţi dădeam microfoanele încet“, povestea Sebastian Ghiţă.

A contat în toată această ecuație relația de rudenie dintre George Maior, șeful SRI și Victor Ponta, proaspătul președinte al PSD? La prima vedere se pare că nu, cel care trebuia convins să-l ajute pe Victor Ponta în cursa pentru președinția partidului fiind Florian Coldea, prim-adjunctul acestuia. Pare ciudat, dar stăpînul jocului politic inclisiv în PSD era Florian Coldea, nu George Maior! Ce implicare putea avea SRI în alegerile din PSD, este doar o întrebare naivă, nu-i așa?

Ceea ce s-a întâmplat după acest moment capătă însă o cu totul altă conotație.

2012. UN AN DE VÂRF AL RELAȚIILOR DINTRE SRI ȘI SEBASTIAN GHIȚ Ă .

„În octombrie 2012 am fost cu Florian Coldea, Vasile Dîncu şi cumnatul meu Cristi Anastasescu în Toscana la o vilă”, spunea Sebastian Ghiță. A omis în mod deliberat un nume: pe cel al lui George Maior, directorul de la aceea vreme al SRI, nume care avea să iasă la iveală după audierile din Comisia SRI.

Cred că anul 2012 este primul moment în care putem spune că Sebastian Ghiță devenea mai apropiat de George Maior decât de Florian Coldea. Iar Florian Coldea începea să se îndepărteze de Sebastian Ghiță.

În 2012, Sebastian Ghiță ia decizia de a candida pentru un loc în Parlament. Imediat după validare a devenit membru al Comisiei de Control și Supraveghere a SRI, căpătând o calitate oficială în care se putea întâlni cu oficialii servicului de informații.

De altfel, așa cum recunoștea și Adrian Țuțuianu, în urma audierii directorului SRI Eduard Hellvig a rezultat faptul că „în ceea ce privește perioada 2010-2012, respectiv de la primele intâlniri la momentul la care a devenit deputat, răspunsul oficial al SRI a fost: „(Sebastian Ghiță n.n.) A fost prezent in calitate de persoană care avea informații de interes pentru securitatea națională”.

O confirmare timidă a întâlnirilor pe care le-a invocat Sebastian Ghiță. „Pe doamna Kovesi am cunoscut- o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani. La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România”.

Când a fost pus în legătură cu șefii de stație ai CIA, Sebastian Ghiță? Erau legale asemenea legături facilitate de SRI? Când au avut loc, înainte sau după ce a devenit deputat? O abordare frontală a acestei probleme ar ridica mari dureri de cap celor care s-ar autosesiza într-o asemenea problemă.

2012-2014. ALEGERILE PREZIDENȚIALE Ș I RUPTURA TOTALĂ DINTRE SEBASTIAN GHIȚ Ă ȘI FLORIAN COLDEA.

Aici este momentul cel mai sensibil al relației pe care prim-adjunctul SRI o avea cu Sebastian Ghiță. Momentul în care deputatul PSD are de ales între relația cu Victor Ponta și cea cu prim-adjunctul serviciului de informații.

Iar Sebastian Ghiță a ales să își pună toată influența și resursele financiare și mediatice în slujbs lui Victor Ponta. A mizat totul pe o carte împotriva lui Coldea și a pierdut!.

Florian Coldea alesese o altă tabără și avea să fie un jucător important în economia alegerilor prezidențiale din 2014. Aș putea spune că a fost cel mai important jucător instituțional, dacă nu mi-ar fi teamă de cuvintele mari!

Numai că despre această perioadă, care de fapt începe cu momentul nominalizării lui Victor Ponta ca primministru, cu relația strânsă între politică și serviciile de informații, cu apogeul Operațiunii „Noi suntem Statul!”, mă voi ocupa în episodul viitor.

Întrebarea la care am încercat să dau răspuns astăzi a fost: Este Sebastian Ghiță o creație, dar în același timp o victimă a sistemului de forță?

Răspunsul meu este DA, dar fiecare dintre dumneavoastră poate citi și judeca singur!