Povestea de viaţă a fostului dictator Nicolae Ceauşescu continuă să fascineze la un secol de la naşterea lui şi la 28 de ani de la moarte. Regretat şi contestat în egală măsură, primul preşedinte al României s-a născut şi a murit în aceeaşi atmosferă: una violentă. Deşi şi-a depăşit condiţia de simplu ţăran, nu a reuşit să îşi înţeleagă limitele politice, iar lucrul acesta l-a descris cel mai bine fiica sa, Zoe, într-un interviu pentru BBC din 1991, spunând că a fost exagerat faptul că şi-a imaginat că poate conduce de unul singur o ţară. A fost totuşi conştient că nu este nemuritor, melodia sa favorită fiind „Nam să trăiesc cât lumea”, pe care în ultimii ani de viaţă i-o cânta foarte des cântăreaţa de muzică populară Ştefania Rareş

Prima controversă legată de Nicolae Ceauşescu se referă chiar la momentul naşterii sale. Până în 1989, versiunea oficială era că liderul comunist s-a născut pe data de 26 ianuarie 1918. După evenimentele din 1989, a ieşit însă la iveală certificatul de naştere al lui Nicolae Ceauşescu din care reiese că acesta s-a născut pe data de 23 ianuarie.

„Act de naştere din anul una mie nouă sute optsprezece luna Ianuarie ziua două zeci şi şase, la orele douăsprezece amiazi. În ziua de două zeci şi trei ale curentei luni, la orele douăsprezece amiazi, s-a născut la casa părinţilor săi din comuna Scorniceşti, Judeţul Olt, un copil de sex bărbătesc căruia i s-a dat prenumele Nicolae, numele de familie fiind Andruţa Ceauşescu, fiu al dlui Andruţa Ceauşescu de ani douăzeci şi cinci, de profesie Agricultor, domiciliat în comuna Scorniceşti, şi al d-ei Licsandra Ceauşescu, născută Florea D. Militaru, de ani două zeci şi patru, de profesie Agricultoare, domiciliată în comuna Scorniceşti”, scrie în actul emis de primăria Scorniceşti.

De ce îşi sărbătorea ziua de naştere pe 26, dacă s-a născut în data de 23

Prima întrebare care apare, este de ce şi-a declarat Andruţa Ceauşescu copilul abia după trei zile? Ziua de 23 ianuarie 1918 a picat într-o zi de miercuri, iar micul Nicolae a fost înregistrat sâmbătă. Explicaţia a apărut după Revoluţie, când s-a aflat că Andruţa era un consumator înrăit de alcool. Se pare că tatăl lui Ceauşescu a sărbătorit atât de mult, încât abia sâmbătă a ajuns la primărie.

De altfel, aceste apucături bahice l-au pus în încurcătură pe Andruţa Ceauşescu şi în 1924, când s-a născut al şaselea copil al familiei. Acesta l-a înregistrat pe micuţ în faţa autorităţilor tot cu numele de Nicolae, fiind atât de vesel încât a uitat că mai are un băiat Nicolae. Mai târziu, copilului i-a fost adăugat şi numele de Andruţa, pentru a-l deosebi de Nicolae.

A doua întrebare care apare în cazul datei de naştere este de ce a fost comunicată ca fiind 26, atâta timp cât Ceauşescu îşi cunoştea data reală de naştere? Problema era data de 24 ianuarie, ziua Micii Uniri, pe care comuniştii o sărbătoreau cu mare fast. Dacă Ceauşescu şiar fi sărbătorit ziua pe data de 23, aceasta ar fi fost umbrită de manisfestările organizate pentru Mica Unire.

Cum era îmbrăcat când a intrat în Partidul Comunist

În 1930, Nicolae Ceauşescu a ajuns la Bucureşti şi s-a angajat la atelierul de cizmărie a lui Alexandru Săndulescu, unde lucra şi sora lui, Niculina. După trei ani, fratele său Marin, ajuns şi el între timp în Bucureşti, îl duce să se angajeze la atelierul de cizmărie al lui Aurelian Cornăţeanu. Aici îl cunoaşte Nicolae Ceauşescu pe Vasile Dumitrecu, cel care l-a recrutat în mişcarea comunistă, ilegală în acea perioadă.

Iată ce impresie i-a făcut adolescentul Ceauşescu recrutorului său: „Prima mea impresie a fost că era un copil de la ţară, venit îmbrăcat ţărăneşte, ca ţăranii săraci. Avea ciorapii traşi peste nişte pantaloni rupţi, nişte bocanci de două ori mai mari decât el şi în mână avea un bocanc de la cizmarul unde lucra, în care tot înfigea cu o sulă să îl coasă. Ăsta era bietul copil Ceauşescu. În plus mai era şi bâlbâit, nu putea să spună două vorbe”.

Tatăl a vândut o oaie ca să îl trimită la Bucureşti

Ajuns în rândurile comuniştilor, Ceauşescu începe să participe la grevele organizate de aceştia. Una dintre greve s-a terminat cu spargerea unor vitrine de pe Calea Victoriei, iar Ceauşescu a intrat pentru prima oară în vizorul autorităţilor. Fiind minor, Ceauşescu nu a fost închis, ci trimis într-un soi de arest la domiciliu la casa părinţilor săi din Scorniceşti. Sora sa, Niculina, a povestit în 1972 că mama lor i-a cerut tânărului Nicolae să nu se mai întoarcă în Bucureşti. Totuşi, adolescentul a reuşit să îşi convingă tatăl să îl ajute să ajungă în Capitală, care a vândut o oaie pentru a-i da bani de drum.

Prima condamnare, din cauză că a enervat instanţa

Întors în Bucureşti, Ceauşescu îşi reia activitatea revoluţionară şi, în 1936, este prins la Târgovişte în timp ce pregătea nişte manifeste în podul unei case. A fost reţinut de Poliţie şi împotriva sa a început un proces, judecat într-un tribunal militar la Braşov, care s-a terminat cu condamnarea sa la 3 ani de închisoare, deşi toţi se aşteptau să fie achitat datorită vârstei fragede.

Ce s-a întâmplat, a povestit după 1989, pentru BBC, jurnalistul Olimpiu Mateescu, care lucra în 1936 la „Universul”: „Am fost în sală la procesul lui Nicolae Ceauşescu şi toţi ne aşteptam să fie achitat. Numai că el a ţinut neapărat să iasă în evidenţă şi în timpul procesului a întrerupt pe toată lumea, de la procuror până la judecător. Îmi amintesc că a fost foarte enervantă atitudinea lui şi cred că din această cauză i-au dat o pedeapsă foarte dură, comparând-o cu faptele şi vârsta lui”.

Elena Ceauşescu făcea exerciţii de dicţie cu el

La finalul anului 1938 este eliberat şi, câteva luni mai târziu, o cunoaşte pe Elena Ceauşescu. Propaganda comunistă a susţinut povestea conform căreia tânărul de 21 de ani s-a îndrăgostit de regina balului, la care participau, pentru titlul căreia chiar ar fi complotat. Numai că o notă a Siguranţei Statului din data de 14 august 1939 descrie altfel scena.

Balul a fost de fapt o petrecere câmpenească a muncitorilor din industriile de pielărie şi încălţăminte, organizată pe stadionul Veseliei din cartierul Ferentari. Spre finalul petrecerii a fost aleasă „Regina Muncii”, în persoana Elenei Petrescu, viitoare Ceauşescu, care lucra ca textilistă la fabrica „Jaguarul”. Aceasta a ţinut şi un discurs: „Mulţumesc proletariatului conştient de eforturile făcute pentru apărarea libertăţii. Cerem pâine şi dreptate, intrarea în legalitate”.

Un an mai târziu după ce şi-a cunoscut marea dragostea, Nicolae Ceauşescu a fost arestat din nou, fiind eliberat cu o lună înainte de data de 23 august 1944, după cum povesteşte sora sa, Niculina, într-o declaraţie din 1972. După alegerile din 1946, Ceauşescu a ajuns deputat de Olt, iar în data de 23 decembrie 1947 s-a căsătorit cu Elena, care era însărcinată în şapte luni. Un detaliu mai puţin cunoscut este motivul pentru care Ceauşescu a fost atât de ataşat de ea până în ultima clipă.

Conform apropiaţilor, Elena Ceauşescu făcea foarte multe exerciţii cu soţul ei pentru ca acesta să îşi atenueze bâlbâiala şi asta l-a făcut pe el să devină aproape dependent de ea.

Cum şi-a construit cultura politică

Fostul dictator a fost o personalitate introvertită. Dumitru Popescu „Dumnezeu”, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai săi, a explicat în lucrarea „Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu în Memorialistica Postdecembristă” cum era primul preşedinte al României: „Povestea destul de puţin. În general, despre sine vorbea rar, iar despre viaţa intimă aproape deloc. N-a avut relaţii apropiate cu nimeni. Avea limite de comunicare în raporturile de muncă, limite ale perimetrului spiritual şi afectiv personal, dincolo de care nu accepta să pătrunzi. O trăsătură autoimpusă!

Ca să nu favorizeze surprize. Pentru el, surprizele de orice fel erau indezirabile. O deformare, dar autoimpusă. Ca să nu deschidă cutia Pandorei. Dispreţuia manierele de seducţie, plasându-le în afara rigorilor politicii şi a comportamentului militantului comunist. Miza pe autoritatea funcţiei sale, pe datoria subordonaţilor de a se conforma şi pe împrejurarea că strategia sa era de natură să mobilizeze singură.”

Înţelegea mesajele civilizaţiei

Dumitru Popescu a fost membru al CPEx între 1969 şi 1989 şi a condus Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. A devenit celebru apelativul de Dumitru Dumnezeu, din cauza faptului că avea ultimul cuvând în cazul impunerii cenzurii politice în diferite situaţii. Tot el a explicat şi cum şi-a făcut Ceauşescu o cultură politică: „A frecventat în primii ani de guvernare personaje publice de vârf ale lumii: şefi de state, de partide, sociologi şi politologi, ziarişti şi scriitori etc. În dialoguri cu aceştia a beneficiat de o uriaşă cantitate de informaţie intelectuală.

În plus, i s-au insinuat maniere originale de abordare a ideilor şi ecuaţiilor sociale. Se deschisese ideilor mari, înţelegea mesajele civilizaţiei, gândea curajos şi sistematic, se mişca înlăuntrul unei logici coerente.”

Operat fără anestezie

Un fapt mai puţin cunoscut este că Nicolae Ceauşescu a suferit la un moment dat de diverticuloză colonică, cunoscută popular drept constipaţie acută. Medicul Alexandru Oproiu l-a consultat la Spitalul Elias din Capitală, la începutul anilor, 80, şi a decis că Ceauşescu trebuie supus unei colonoscopii.

„A făcut colonoscopie şi a stat fără anestezie. Conoloscopia a fost făcută la vila din Primăverii cu echipament adus de la Institutul Fundeni”, a declarat acesta în urmă cu câţiva ani. La operaţie a asistat şi ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Eugeniu Proca. Fostul dictator avea des stări de leşin din cauza diabetului de care suferea. El a încercat să preîntâmpine momentele de leşin tratându-se cu nişte pastile făcute din viermi de mătase, care i-au fost recomandate de medicii chinezi.

Ateul care a ridicat o biserică

Deşi a fost un ateu declarat, Nicolae Ceauşescu a făcut câteva gesturi surprinzătoare la moartea mamei lui, survenită în 1977. El a acceptat să aducă un preot la înmormântarea mamei, care fusese foarte credincioasă. Ba, mai mult, deşi oamenii din Scorniceşti i-au transmis să nu o înmormânteze pe mama lui în data de 7.07.1977 pentru că ar fi un semn rău, ei bazându-se pe nişte tradiţii păgâne, Ceauşescu a acceptat sfatul preotului şi evenimentul a avut loc la trei zile de la moarte, pe data stabilită.

Un alt gest surprinzător a fost acela că dictatorul şi-a sărutat mama pe frunte, înainte de a fi înmormântată. De altfel, la insistenţele Alexandrinei Ceauşescu, el ordonase contruirea unei noi biserici în satul natal, după ce a ajuns la putere.

Melodia favorită: „N-am să trăiesc cât lumea”

Ceauşescu a fost un împătimit al muzicii, la petrecerile organizate de el nelipsind formaţiile de muzică populară. Una dintre cântăreţele sale favorite a fost Ştefania Rareş, care a povestit după 1989, că dictatorul avea şi o melodie favorită pe care o cerea la fiecare petrecere: „N-am să trăiesc cât lumea”: „Ceaușescu se simțea bine cu noi, pentru că eram oameni de la talpa țării, ca el. Știa versurile cântecelor, îi plăceau. Mai ales melodia „Nam să trăiesc cât lumea”. Ceaușescu i-a conferit artistei și Ordinul Meritul Cultural, semnat chiar de el, în fața ei.

Despre petrecerile familiei Ceauşescu trebuie spus că ele nu erau unele care să se întindă până în zori. Conform declaraţiilor date în anii de după Revoluţie de mai mulţi participanţi la astfel de evenimente, Revelionul în familia Ceauşescu se termina la jumătate de oră după miezul nopţii, când cei doi mergeau la culcare.

Ce cariere au avut fraţii dictatorului

Familia lui Nicolae Ceauşescu a fost una în jurul căreia s-au ţesut multe legende, atât înainte de 1989 cât şi după. Senzaţia generală era că Ceauşescu a condus un clan format din fraţii săi şi care erau plasaţi în puncte importante de putere ale statului. Totuşi, biografiile lor nu confirmă legendele. Primul lucru care atrage atenţia la cei 10 fraţi Ceauşescu este că au venit pe lume, pe rând, din doi în doi ani, începând cu 1914 până 1932.

- Niculina Ceauşescu (iunie 1914 -1990) a fost prima care a părăsit familia pentru a căuta de lucru la Bucureşti. Ea este cea care l-a adus pe Nicolae Ceauşescu în Capitală şi care i-a găsit de lucru de atelierul de cizmărie. Nu a avut nicio funcţie politică.

- Marin Ceauşescu (1916- 28 decembrie 1989), absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice, a condus timp de mai mulţi ani Agenţia Economică a României din Viena. La finalul lunii decembrie 1989 a fost găsit spânzurat la Viena.

- Maria Ceauşescu (1920- 2007), devenită Agachi prin căsătorie, a lucrat la fabrica Electromagnetica, funcţia maximă pe care a avut-o în epoca comunistă fiind de şef de secţie.

- Florea Ceauşescu (1922- 2006) a lucrat, după 1944, la ziarul de partid din Bucureşti „Steagul Roşu”, după care a fost transferat la „Scânteia”, unde a lucrat până în 1989.

- Nicolae Andruţă Ceauşescu (1924-2000) a fost pentru o perioadă de timp şef de cadre la Ministerul de Interne. În urma unei neînţelegeri cu fratele mai cunoscut, a fost trimis să conducă Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa. A fost arestat în timpul evenimentelor din 1989 de către Aurel Ceciu, unul dintre foştii săi elevi. Nicolae Andruţă a avut doi copii, Cristian şi Claudia.

- Ilie Ceauşescu (1929- 2002) a fost singurul dintre cei 10 fraţi care a absolvit 7 clase la şcoală, ceilalţi având doar patru. A fost general al Armatei şi Ministru Adjunct al Apărării în perioada comunistă. Elena Ceauşescu (1928-2001), devenită prin căsătorie Bărbulescu, a fost profesoară de istorie la liceul din Scorniceşti. Datorită fratelui a avansat repede, ajungând directoare şi mai apoi inspector şcolar pe întreg judeţul Olt. A avut două fete, Eugenia şi Nadia, şi un fiu, Emil, care avea un post important în Ministerul de Interne în judeţul Olt înainte de 1989.

- Costel Ceauşescu (1930- nu se cunoaşte data morţii) – a murit în copilărie

- Ion Ceauşescu (1932, foto) a predat la Institutul Agronomic din Bucureşti şi a fost şeful Academiei de Ştiinţe Agricole. A fost ministru secretar de stat, prim-vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării în perioada 1 august 1983-28 martie1985. După Revoluţie şi-a făcut o firmă şi a scris cărţi pe teme de horticultură