Livrările de gaze naturale au ajuns să reprezinte, în prezent, o monedă de schimb între forțele internaționale. Uniunea Europeană a fost informată că urmează încălcări ale acordurilor internaționale, în cazul în care Belarus nu primește ce își dorește. Astfel, statele europene riscă să fie private de gazele naturale furnizate prin intermediul Gazprom.

România ar putea să se afle într-un nou impas, în contextul în care președintele Alexander Lukașenko încearcă să întindă coarda în ceea ce privește conflictul de la frontiera dintre Polonia și Belarus. Acesta a amenințat statele europene că va priva Uniunea Europeană de livrările Gazprom, principalul furnizor extern de gaze naturale al României.

Criza gazelor naturale ia amploare: Amenințări la adresa UE

Accesul la conductele de gaze naturale este folosit ca obiect de șantaj de către Alexander Lukașenko, care speră că statele europene își vor deschide, astfel, granițele pentru migranții și refugiații din Orientul Mijlociu, aflați la frontiera dintre Polonia și Belarus. Lukașenko a declarat că este pregătit să suspende fluxul Gazprom.

Amenințările președintelui belarus la adresa blocului comunitar european au stârnit, însă, proteste din partea Moscovei, acuzată, de altfel, că orchestrează criza migranților împreună cu Minsk. Kremlinul a avertizat Belarusul să nu-și încalce acordurile contractuale.

„Credeți că mă țin legat niște contracte?! Fiți serioși...”

Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a acuzat că Belarus acționează sub presiunea „fără precedent, nejustificată și agresivă” din partea Occidentului. În același timp, el a mai precizat că Vladimir Putin „se bazează pe faptul că acest lucru nu va duce la încălcări ale obligațiilor noastre față de cumpărătorii europeni de gaz, mai ales într-un moment atât de dificil pentru europeni”.

Lukașenko pare să fi ignorat, însă, avertismentele celui mai apropiat aliat al său. „În timp ce Polonia și alții iau mai multe măsuri împotriva Belarusului, credeți că mă țin legat niște contracte?! Fiți serioși, ar trebui să știe mai bine decât atât”, a declarat Alexander Lukașenko pentru Agenția Belarusă de Presă.

Lukașenko profită de criză pentru a-și mări influența

Cea mai mare parte a gazului din UE este importat din străinătate, iar Rusia este de departe cel mai mare furnizor. În contextul în care iarna se apropie cu pași repezi, mulți experți se tem că aprovizionarea din ce în ce mai redusă și fluxul nesigur dinspre est ar putea duce la o criză energetică în toată regula.

Este probabil ca Lukașenko să fie conștient de această dilemă și să mizeze pe ea pentru a câștiga influență asupra blocului european. „Polonia are această idee de a închide granița cu Belarus. Bine, lăsați-i să o facă. Dacă o închid, atunci trebuie să se gândească cum vor cumpăra energie din Rusia”, a mai spus Lukașenko.

Bruxelles a reacționat imediat

În încercarea de a detensiona situația, oficialii de la Bruxelles au propus, miercuri, limitarea unor drepturi ale migranților pentru a permite deportări mai rapide și șederi în tabere de frontieră de până la patru luni. Propunerile au fost înaintate de Comisia Europeană (CE) și, dacă vor fi aprobate, vor slăbi procedurile menite să protejeze refugiații.

În același timp, președintele CE, Ursula von der Leyen, a propus creșterea finanțării pentru gestionarea frontierelor la 169 de milioane de lire sterline (226 de milioane de dolari) pentru a ajuta Polonia, Letonia și Lituania.

„Dacă ne uităm la situația de la granița UE cu Belarus, ne-am mobilizat toată puterea diplomatică, ajungând la partenerii noștri, dar și la țările de origine - acest lucru a avut un mare succes - pentru a le convinge să își asume responsabilitatea, pentru ca populația să nu fie prinsă în capcană în Belarus. Ne-am folosit de sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate în aceste atacuri hibride și coordonăm foarte strâns sancțiunile noastre cu Regatul Unit, cu Statele Unite și cu Canada. Așa că avem instrumente eficiente”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen.