Banca Centrală Europeană (BCE) a stabilit un cadru de cooperare strânsă cu Banca Naţională Croată (HNB) şi Banca Naţională a Bulgariei (BNB) în iulie şi va prelua acum supravegherea directă a cinci bănci din Bulgaria şi opt din Croaţia, ţări care au aplicat pentru aderarea la zona euro.

Budapest Business Journal scrie că dintre aceste bănci, aproape toate sunt subsidiare ale altor grupuri bancare mari care sunt deja supravegheate de BCE deoarece au sediul în Belgia, Grecia, Italia şi Austria.

Croaţia şi Bulgaria sunt unele dintre cele mai sărace economii ale Uniunii Europene, dar vor deveni, probabil, cei mai noi membri ai zonei euro.


Acum ceva vreme, Fabio Panetta, membru în board-ul Băncii Centrale Europene, a declarat că Bulgaria şi Croația ar putea să se alăture în acest an la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.

Comentariile lui Fabio Panetta publicate marţi în cotidianul francez Le Monde sugerează că procesul de extindere a zonei euro continuă, în pofida pagubelor economice provocate de pandemia de Covid-19. Atât Croaţia cât şi Bulgaria se bazează foarte mult pe sectorul turismului.
„Croaţia şi Bulgaria au adoptat măsuri curajoase în procesul de convergenţă”, a spus Fabio Panetta, responsabil pentru relaţiile internaţionale şi europene în cadru BCE.
„Dacă procesul va fi încheiat cu succes, cele două ţări ar putea să se alăture ERM-2 până la finele anului”, a mai spus Panetta, potrivit Agerpres.
Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.
Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro. Recent Croaţia a mai depăşit un obstacol în parcursul de aderare la zona euro după ce BCE a spus că primele cinci bănci din Croaţia nu au deficite de capital.