România și Letonia, membre NATO, au declarat duminică că dronele militare rusești care țintesc infrastructura din Ucraina vecină au încălcat spațiul lor aerian. Luna trecută, Polonia, un alt membru NATO, a raportat o posibilă pătrundere a unei drone rusești în spațiul său aerian. Acest lucru s-a întâmplat în timpul unui atac aerian pe scară largă condus de Moscova asupra Ucrainei.

Încălcările raportate au stârnit îngrijorare cu privire la intensificarea confruntării dintre NATO și Rusia. Președintele Vladimir Putin a acuzat în mod repetat aliații occidentali ai Kievului pentru decizia sa de a invada Ucraina. De asemenea, a spus că NATO „provoacă” Moscova cu expansiunea sa spre est.

Cu toate acestea, Putin a declarat că Rusia nu are „intenții agresive” față de membrii NATO. Mai mult, a calificat drept „un nonsens total” zvonurile potrivit cărora Kremlinul ar putea evalua Polonia, statele baltice sau Republica Cehă drept următoarea sa victimă.

Dronele rusești au ajuns pe teritoriul statelor NATO

Ministerul Apărării din România a declarat duminică că radarele armatei au detectat o dronă care a intrat în spațiul său aerian. Oficialul a menționat că datele inițiale „indicau probabilitatea unei zone de impact pe teritoriul național”. Două avioane de luptă F-16 au fost desfășurate pentru a monitoriza situația. Locuitorii din județele Tulcea și Constanța din apropierea graniței cu Ucraina au primit alerte telefonice prin care erau sfătuiți să se adăpostească din cauza unui posibil impact al resturilor de dronă, potrivit ministerului.

Ministerul român al Apărării a confirmat ulterior că fragmente dintr-o dronă rusească au fost găsite în apropierea satului Periprava, aproape de granița cu Ucraina.

Președintele leton Edgars Rinkevičs a scris duminică pe platforma X că o „dronă militară rusă s-a prăbușit în partea de est a Letoniei” cu o zi înainte.

Comandantul forțelor armate letone, generalul Leonids Kalnins, a confirmat luni că drona a fost identificată ca fiind un Shahed. Aceasta era de concepție iraniană echipat cu explozibili. Atunci, fragmentele sale au fost colectate „pentru investigații suplimentare”.

Comandantul forțelor aeriene ale țării, colonelul Viesturs Masulis, a declarat, că „drona nu viza o țintă militară”. Aceasta „a intrat într-un fel în derivă în Letonia”.

Cum au reacționat țările afectate?

Ministerul de Externe al României a emis duminică o declarație prin care a cerut „încetarea atacurilor repetate împotriva populației și infrastructurii civile ucrainene” și „escaladarea iresponsabilă a situației de securitate” de către Moscova.

La rândul său, președintele Letoniei, Rinkevičs, a declarat că guvernul este „în contact strâns” cu aliații NATO cu privire la situație.

„Numărul acestor incidente este în creștere de-a lungul flancului estic al NATO. Trebuie să le abordăm în mod colectiv”, a declarat Rinkevičs.

„Incidentele de neconceput în urmă cu trei ani sunt acum tratate ca o rutină. Nimic nu ar trebui să aterizeze în Ucraina, sau în Letonia, sau oriunde pe teritoriul NATO. Aceasta este noua realitate pe care inacțiunea noastră a permis-o să apară. Lituania va sprijini, desigur, un răspuns puternic al aliaților”, a declarat ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis.

„Rusia lui Putin este în prezent cea mai mare amenințare la adresa păcii și securității chiar la flancul estic al NATO. Incidentele cu drone din România și Letonia au ilustrat încă o dată acest lucru. Ne coordonăm îndeaproape cu aliații noștri și suntem alături de ei”, a afirmat Ministerul german de Externe într-o declarație.

La începutul acestei luni, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat că Varșovia ar trebui să ia în considerare doborârea preventivă a dronelor rusești pentru a-și proteja spațiul aerian. Aceasta este o poziție respinsă de conducerea NATO, dar susținută de majoritatea polonezilor, conform themoscowtimes.com.