Un nou război civil ar putea să debuteze în Uniunea Europeană, în contextul în care blocul comunitar este gata să retragă fondurile europene distribuite inițial Poloniei și Ungariei. Oficialii de la Bruxelles intensifică presiunile asupra celor două state, solicitându-le să explice acuzațiile aduse, referitoare la utilizarea abuzivă a fondurilor europene.

În următoarele zile, oficialii de la Bruxelles vor trimite solicitări Poloniei și Ungariei pentru a le cere să dea cu subsemnatul cu privire la rapoartele potrivit cărora fondurile furnizate de Comisia Europeană ar fi putut fi supuse corupției sau fraudei, potrivit unui raport al Bloomberg, care citează oficiali familiarizați cu discuțiile de la Comisia Europeană.

Polonia și Ungaria vor da cu subsemnatul oficialilor de la Bruxelles

Demersul reprezintă un posibil prim pas al unui nou proces care ar putea conduce la reținerea a miliarde de euro de la statele membre acuzate de încălcări ale statului de drept. Oficialii care au făcut publice aceste aspecte sub protecția anonimatului au afirmat că brațul executiv al UE a pregătit deja scrisorile care urmează să fie trimise celor două state și care conțin exemple specifice de presupuse abateri.

Scrisorile vor fi trimise Budapestei și Varșoviei după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le va da undă verde. Potrivit oficialilor, Polonia și Ungaria vor avea la dispoziție opt săptămâni pentru a răspunde la solicitările în cauză. Dacă răspunsurile primite nu vor fi considerate satisfăcătoare, executivul UE ar putea face presiuni asupra altor state membre pentru a susține o a doua etapă a procedurii ce ar consta în aprobarea trimiterii scrisorilor oficiale de notificare.

Alte state care adoptă „legi antidemocratice” ar putea fi solicitate să își explice acuzațiile

Polonia și Ungaria au aderat la UE în 2004, însă s-au implicat într-un război amar de cuvinte cu Bruxelles-ul în ultimele luni de zile. Ambele state au susținut că mecanismul de împărțire a fondurilor a fost adoptat cu încălcarea tratatelor blocului comunitar. Cele două state au fost criticate din cauza unor „legi antidemocratice”, inclusiv a unui regim de sancționare a judecătorilor în Polonia și a legislației anti-LGBTQ în Ungaria.

Luna trecută, Ursula von der Leyen a insistat că „nu se va lua nicio măsură” înaintea pronunțării unei decizii din partea Curții Europene de Justiție cu privire la o contestație a celor două state membre care au pus la îndoială nivelul de legalitate din spatele noilor puteri ale Comisiei. Șefa UE a avertizat, de asemenea, că ar putea continua cu etapele inițiale ale mecanismului de condiționalitate și ar putea „să trimită scrisori pentru a solicita informații” suplimentare.

Guvernele Poloniei și Ungariei vor fi primele state către care vor fi îndreptate scrisorile în cauză. Comisia Europeană ar putea lansa, însă, un proces similar în următoarele luni și împotriva altor state membre, potrivit surselor de la Bruxelles.

Angela Merkel susține rezolvarea conflictelor prin „comunicare”

Luna trecută, cancelarul german demisionar Angela Merkel a avertizat UE să nu se grăbească să oprească fondurile către Polonia și Ungaria. Poziția Angelei Merkel a venit la o zi după ce una dintre comisele Parlamentului European a amenințat că va lua măsuri legale împotriva CE din cauza reticenței sale de a suspenda fondurile.

„Cred că a sosit momentul să discutăm în profunzime cu guvernul polonez despre cum putem depăși dificultățile. Avem probleme mari, dar sfatul meu este să le rezolvăm prin comunicare, să găsim compromisuri”, a declarat Angela Merkel la Bruxelles, în urma unei întâlniri cu premierul belgian Alexander De Croo.

Liderul german demisionar a precizat că nu este de acord cu cei care consideră că „diferendele politice” ar trebui „întotdeauna rezolvate prin proceduri judiciare”. „Sunt puțin îngrijorată de numărul mare de cazuri care se rezolvă acum în instanță. (n.r. Mecanismul UE privind statul de drept a necesitat) „un compromis din partea tuturor părților”, a mai precizat la acea vreme Angela Merkel.