Unsprezece mii de soldați din Varșovia au fost dislocați la graniță pentru a împiedica intrarea imigranților pe care regimul de la Minsk îi lasă să treacă pentru a face presiuni asupra UE după aplicarea sancțiunilor.

Comisia UE a Ursulei Von der Leyen: „Fondurile noastre nu ar trebui folosite pentru sârmă ghimpată”. Numai că președintele Consiliului European Charles Michel, care s-a văzut cu primul ministru Morawiecki, nu este de acord. Convorbire telefonică între Merkel și șeful Kremlinului, care atacă totuși UE și trimite avioane de război

Guvernul polonez spune că peste cincizeci de migranți au fost arestați în apropierea graniței cu Belarus. Anterior, ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, anunţase că în timpul nopţii au existat multe încercări de a se forţa graniţa, adăugând că în acest moment, la frontieră sunt aliniaţi circa 15.000 de soldaţi: „Nu a fost o noapte liniştită. Au existat multe încercări de a rupe linia, însă toți cei care au trecut-o au fost arestaţi”.

Focuri de armă în aer

De asemenea, Ministerul polonez al Apărării a acuzat forțele din Belarus că au tras focuri de armă în aer într-o zonă de frontieră în care migranții și-au montat o tabără improvizată. Ministerul a postat pe Twitter un videoclip cu nişte sunete care par a fi împușcături. Associated Press clarifică însă că este imposibil să se verifice independent informațiile din cauza stării de urgență care nu le permite jurnaliştilor, activiștilor și altor nerezidenți să intre în zona aflată de-a lungul frontierei.

Situația este dramatică. Cel puțin două mii de oameni sunt blocați în pădurile de la granița dintre Belarus și Polonia într-o încercare disperată de a intra în UE, suportând temperaturi foarte scăzute și cu puține rezerve de apă și alimente, în timp ce tensiunea militară urcă la niveluri de alertă. Potrivit Bruxelles-ului, criza ar fi orchestrată de autocratul Aleksandr Lukașenko, ca un fel de represalii împotriva sancțiunilor pentru comportamentul de „regim gangster”, aşa cum a fost catalogat. Într-o sesiune de urgență a Parlamentului de la Varșovia, premierul polonez Mateusz Morawiecki l-a acuzat direct pe protectorul liderului de la Minsk, Vladimir Putin, care cu câteva ore mai devreme vorbise la telefon cu Lukașenko. Acuzații respinse categoric de liderul belarus, care promite că „nu va ceda” în fața Europei, într-o încleştare care continuă să se consume dramatic pe pielea migranților.

"Știm, şi că autoritățile din Belarus îi ajută pe migranți să distrugă barierele de la graniță. Îi vedem când le aduc instrumentele pentru a tăia cablurile și a distruge gardul", a acuzat guvernul de la Varșovia. Pentru a sublinia nivelul de alarmă, Morawiecki a vizitat marţi și trupele de la graniță. "Închiderea frontierei poloneze este interesul nostru național. Însă astăzi este în joc stabilitatea și securitatea întregii UE", a avertizat el.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării din Belarus l-a convocat pe atașatul militar la ambasada Poloniei din Minsk, respingând ca „nefondate și nejustificate” „acuzațiile privind implicarea armatei belaruse” și îndemnând Varșovia să evite orice „provocare pentru a justifica eventuale acțiuni belicoase”.

Întâlnirea dintre UE și Polonia

Războiul hibrid al migranților riscă să se transforme într-o confruntare deschisă. Consiliul UE a suspendat ieri schema de facilitare a acordării vizelor pentru membrii regimului de la Minsk și ar putea da undă verde unor noi sancțiuni în zilele următoare. Un angajament cerut în special de Berlin, care îndeamnă Bruxelles-ul să acționeze. „Polonia sau Germania nu se pot descurca singure”, a avertizat ministrul german de interne Horst Seehofer. Între timp, miercuri, președintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit cu Morawiecki la Varșovia pentru a discuta despre criză: Michel a spus că UE trebuie să fie unită alături de Polonia, în timp ce Morawiecki a insistat asupra necesității de a opri în mod concret zborurile din Orientul Mijlociu către Belarus.

Bruxelles: „Nu sârmei ghimpate”

Comisia Europeană a Ursulei Von der Leyen a avertizat miercuri că fondurile UE pot fi folosite pentru a finanța infrastructura de frontieră, dar nu și garduri sau sârmă ghimpată. Potrivit lui Michel, șeful Consiliului European și, prin urmare, reprezentantul guvernelor, problema trebuie totuși discutată. Michel consideră că este posibil din punct de vedere legal, dar decizia revine Comisiei.

Taberele migranţilor

În această încleştare, câteva sute de migranți, mulți dintre ei sosiți din Orientul Mijlociu cu zboruri sponsorizate din Minsk, rămân cantonați în corturi precare lângă satul de graniță polonez Kuznica, despărțiți de câțiva metri și de o barieră de sârmă ghimpată de cordonul forţelor de securitate din Varşovia. Printre ei se află femei și copii care noaptea sunt expuși la temperaturi care coboară sub zero. De la începutul anului, guvernul ultraconservator și naționalist din Varșovia a înregistrat peste 23.000 de intrări clandestine din est, din care aproape jumătate în luna octombrie. Cifre care nu au fost confirmate de Frontex, căreia de săptămâni întregi i se refuză accesul la granița poloneză.

Promisiunea NATO

NATO este şi ea îngrijorată. Discutând cu președintele polonez Andrzej Duda, secretarul general Jens Stoltenberg a definit situaţia drept „gravă”, promițând, în caz de nevoie, solidaritatea Alianței.

Apelul lui Merkel

În final, miercuri a intrat şi cancelarul german Angela Merkel pe teren. Într-o conversație telefonică, Merkel i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să „acționeze” și să oprească „exploatarea inacceptabilă a migranților de către regimul belarus”. Aceeași invitație a sosit şi din partea președintelui Comisiei, Ursula Von der Leyen. Putin a răspuns că UE ar trebui să discute direct cu Minskul.

Moscova atacă Bruxelles-ul

Rusia a dat vina pe UE pentru criza migranților, acuzând-o că „strangulează” Belarusul. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a apărut la o conferință de presă comună cu omologul său de la Minsk, Vladimir Makei, îndemnându-i pe europeni să nu intre într-o spirală care este „suficient de periculoasă”. Pentru a-și demonstra solidaritatea cu aliatul, Kremlinul a mai trimis și două avioane bombardiere deasupra cerului belarus.