Finalizată în decembrie 2015, Baza de la Deveselu devine de astăzi operaţională. Inagurarea are loc în prezenţa premierului Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenber, şi a adjunctului secretarului american al Apărării. Toate componentele au fost instalate şi deja testate. Investiţia de la Deveselu, judeţul Olt, se ridică la aproximativ 800 de milioane de dolari. Scutul antirachetă din România – așa-numitul sistem Aegis – vizează protejarea aliaților nord-atlantici de atacuri cu rachetă cu rază mică și medie de acțiune, care ar putea proveni în special din Orientul Mijlociu. Rusia vede însă în această acțiune o amenințare directă la adresa securității ei, ceea ce NATO neagă însă. Ea va fi oficial integrată în sistemul NATO de apărare antirachetă la summitul Alianţei din iulie.

Scutul antirachetă din Europa care mai cuprinde pe langa elementele din România și echipamente mobile, dar şi fixe în Turcia şi Polonia este menit să respingă un eventual atac lansat din Orientul Mijlociu împotriva Statelor Unite sau a celorlalte state membre NATO.

La baza de la Deveselu există un radar performant, interceptori de rachete şi echipamente de comunicaţii. Dacă vreodată ar fi într-adevăr lansată o rachetă în directia teritoriilor aliate ar fi imediat depistata de radarele mobile aflate pe nave americane sau de cel amplasat în Turcia. Apoi se activează baza de la Deveselu de unde va fi lansat un interceptor, adica o altă rachetă capabilă să o distrugă în zbor pe cea inamică şi să elimine pericolul.

La origini, proiectul scutului antirachetă aparţine americanilor, iar România a acceptat să găzduiască elemente în 2010. Lucrările au început în 2013, iar din decembrie 2015 baza a devenit operaţionala. Ea va fi oficial integrată în sistemul NATO de apărare antirachetă la summitul Alianţei din iulie.

NATO a precizat în repetate rânduri că baza militară de la Deveselu are doar rol de apărare şi nu a fost gândită şi nici nu va fi folosită împotriva Rusiei. Chiar în ajunul ceremoniei, Rusia a facut din nou uz de discursul agresiv. „Amplasarea scutului în România este o greşeală”, transmite Ministerul de Externe de la Moscova. Şi continuă: „Scutul afectează direct securitatea naţională a Rusiei”. Încă de când România a acceptat să găzduiască elemente acestui sistem, Rusia s-a considerat o ţintă şi a declarat că va contracara orice ameninţare. Aflat la Bucureşti, Frank Rose, asistent al Secretarului de Stat al SUA, a explicat de ce scutul antirachetă nu reprezintă niciun pericol pentru ruşi.

„Am avea foarte, foarte multe provocări în a face faţă sistemelor ruseşti. Ruşii construiesc rachete de un nivel avansat de mult timp şi ştiu cum să o facă bine. Sisteme noastre de apărare atirachetă nu au capacitatea tehnică pentru a face faţă unei asemenea ameninţări. Aş vrea să mai punctez că au un număr foarte mare de rachete. Chiar dacă ai vrea să-ţi construieşti sistemul de apărare antirachetă astfel încât să fie orientat împotriva Rusiei, lucru de care Statele Unite şi NATO nu dispun, o să ai parte de mari provocări atunci când vine vorba de nivelul de complexitate al sistemelor şi de numărul de sisteme pe care ruşii îl au”, a precizat oficialul american.

Frank Rose este oficialul american care a purtat negocierile cu România pentru a stabili detaliile instalării scutului. De partea românească, aceste negocieri au fost conduse de fostul ministru de externe Bogdan Aurescu, în prezent consilier prezidențial. Frank Rose va fi prezent, joi, în România.

Scurt istoric şi reacţiile dure din partea Rusiei

Pe 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a răspuns afirmativ la invitaţia SUA de a amplasa instalaţii terestre antirachetă SM-3 în România pentru a proteja sudul Europei de rachetele iraniene cu rază scurtă şi intermediară de acţiune. Sistemele vor fi operaţionale începând cu anul 2015. Pe 2 mai 2011, preşedintele Traian Băsescu a anunţat decizia CSAT şi a consilierilor SUA privind amplasarea instalaţiilor de lansare. Sistemul SM-3 din România a fost instalat la fosta bază aeriană Deveselu, o comună din judeţul Olt, aflată la opt kilometri de oraşul Caracal. Baza aeriană a fost desfiinţată în 2002 şi a intrat în conservare. Costul reabilitării bazei aeriene şi al instalării sistemului SM-3 este de 400 de milioane de dolari, iar costul anual al întreţinerii este estimat la 20 de milioane de dolari, ambele fiind suportate de către Statele Unite ale Americii.

Sistemul antirachetă de la Deveselu constă din 3 baterii cu 24 de rachete SM-3 Block IB, deservite de aproximativ 200 de soldaţi americani (cu un maxim de 500). Baza aeriană a fost construită sub comanda Forţelor Aeriene Române. România a suportă costurile punerii la dispoziţie a bazei aeriene şi cele ale asigurării pazei.

La 28 octombrie 2013, la Baza Militară Deveselu a avut loc ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la componenta din România a scutului antirachetă.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin declara în iunie 2015 că „Doar un om “bolnav la minte” poate crede că Rusia va ataca NATO“, adăugând că SUA vor deteriorarea relaţiilor Moscovei cu UE şi sugerând că Washingtonul a provocat criza din Ucraina.

În ultimul an, criticile şi atacurile Kremlinului la adresa Bazei militare de la Deveselu au fost extrem de numeroase.

Ultima manifestare de nemulţumire din partea Rusiei a venit miercuri. Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a precizat că instalarea de către SUA a unui scut antiracheta în Romania este o decizie „dăunatoare şi greşită”, fiind o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei.