“Ziua în care începe iarna, Ovidenia, este o sărbătoare a luminii, care sparge întunericul iernii, al morţii. Tema principală a legendelor consacrate acestei zile fiind văzul, vederea, lumina ochilor, prima vedere, prima apariţie, prima impresie – viziune asupra Lumii, viziunea lui Iisus, a cerului care se deschide, al armoniei divine, al lumânărilor aprinse pentru cei care nu au avut parte la trecerea din această viaţă” Antoaneta Olteanu, CPR, 2001, pagina 490.
Motivul creştin al Maicii Domnului care se împărtăşeşte din Biserică, care „vede tot şi aduce lumină”, urmează unor vechi practici magice apotropaice. Sătenii noştrii au avut întotdeauna imaginaţie. Astfel se spune că vrăjitoarele „văd” viitorul în această zi şi fetele mari pot să-şi „vadă” ursitul.
Cine mai ştie, poate să facă şi să desfacă multe lucruri în această zi, mai precis în această noapte!
Sărbătoarea creştină a Luminii şi eresul popular se suprapun peste un arhetip, vechi de când lumea. Este, din nou, pentru ca câta oară, motivul lupului, de data aceasta al Lupul cel Şchiop, avatarul Sfântului Andrei.
Bătrânul şi înţeleptul Lup Şchiop cu care se sfătuia Zamolxe în pădurea din preajma Rumi Davei. Legenda spune că Lupul Şchiop ştia graiul omenesc şi îl vorbea foarte bine, ba ştia şi latina. Dar, vai, nu mai este timp şi loc de poveşti frumoase şi de legende pilduitoare. Poate altă dată, în alt loc.
Unii autori sunt de părere că Filipul cel Mare, Lupul cel Şchiop este sărbătoarea centrală a mitologiei lupului. De fapt cine zice lup, dac zice!
Recomandările noastre
