Editura Evenimentul si Capital

Exclusiv EVZ. Scurt istoric al deciziilor care au adus SRI în miezul anchetelor penale. Primul protocol SRI – Ministerul Public datează din 1998

Scurt istoric al deciziilor care au adus SRI în miezul anchetelor penale
Autor: | | 2 Comentarii | 708 Vizualizari

Consiliul Suprem de Apărare al Țării, Uniunea Națională a Judecătorilor și procurorul general Lazăr Augustin au recunoscut până acum că serviciile secrete – în special Serviciul Român de Informații – au avut un rol activ în instrumentarea dosarelor penale. Ne mirăm toți, dar adevărul este că documentele care au precedat existența unui protocol care să permită formarea unor echipe mixte ofițer de informații/polițist/procuror au fost tot timpul sub ochii noștri. Mai mult, istoria implicării serviciilor în anchetele penale începe din 1998!

Fix pe 16 februarie 2016, când Curtea Constituțională a scos definitiv din anchetele penale instituțiile fără atribuții de cercetare, CSAT a trimis UNJR un document din care rezultă că – bazat pe protocolul încheiat de Ministerul Public (administratorul parchetelor din țară) cu diverse servicii de informații – au existat echipe mixte de anchetă. Lazăr Augustin spune că protocolul nu mai e valabil, lucru logic, pentru că SRI nu mai are voie să ajute la anchete penale. Interdicția e din 16 februarie, anterior numirii lui Lazăr la conducerea Ministerului Public.

Grupul Operativ Central

Primele informații despre un astfel de protocol datează, cum spuneam, din 1998. În acea perioadă – a președintelui Emil Constantinescu și al guvernării CDR –s-a semnat un protocol de înființare a unei Unități Naționale Interforțe, în care colaborau ministerele Justiției, de Interne, Finanțelor și cel Public, dar și SRI, SIE și UM 0962. Protocolul a fost semnat în decembrie 1998.

Motivul apariției acestui organism a fost combaterea corupției, a criminalității organizate și a terorismului.

Unitatea ar fi avut un Grup Operativ Central, condus de șeful Direcției Întâi din cadrul Parchetului General, direcție care îngloba atunci secțiile de criminalistică, anticorupție și de combatere a criminalității organizate.

Nu se știa oficial dacă acest organism a funcționat vreodată, iar existența sa avea să fie recunoscută public abia în 2007, de câțiva dintre semnatari, printre care și fostul procuror general Mircea Zărie. El a spus, pentru ziarul Ziua: ” Informatiile au fost valorificate atunci in 2000. Ce sa mai spun eu in 2007? Erau informatii folosite in dosarele instrumentate pana atunci, dupa aceea informatiile s-au folosit in dosarele in curs pana m-au schimbat pe mine, in 14 februarie 2001. Informatiile sunt intotdeauna folosite, sunt transformate in dosare penale, sunt verificate. De pilda, in dosarul acela cu avocata Lidia Peter, informatiile au venit de la Grupul Operativ Central. Erau informatii tinute la secret pentru ca asa e faza urmaririi penale, pe urma s-au valorificat prin rechizitorii.”

Cert este că în anii politici 1996-2000, mesajele de combatere a corupției au fost foarte puternice, președintele Constantinescu înființând (în 1997) chiar un Consiliu Național de Acțiune Împotriva Corupției și Crimei Organizate, una dintre primele forme de încercare de coordonare de la Palatul Cotroceni a unor dosare penale. În octombrie 1998, CNAÎCCO a fost desființat, motivul oficial fiind ”pentru că a dispărut corupția”! Adevărul ar putea fi că, în primăvara lui 1998, când a izbucnit scandalul Țigareta II, unele persoane implicate l-au pomenit și pe fiul președintelui, Dragoș Constantinescu, dar nimic nu s-a confirmat.

Rapoartele SRI despre protocoale

Existența Unității Naționale Interforțe și a Grupului său Operativ au fost considerate mult timp simple legende ale lumii serviciilor secrete, dar am găsit mențiuni oficiale ale funcționalității lor.

Pe site-ul SRI, în raportul de activitate pe anul 2000 – adoptat și de comisia de specialitate a Parlamentului României – apar informații despre felul în care a funcționat acest protocol. Iată câteva exemple:

Creșterea contribuției Serviciului Român de informații la combaterea faptelor pendinte de corupție și criminalitate organizată s-a datorat și colaborării fructuoase cu Grupul Operativ Central și cu grupurile teritoriale care funcționează pe lângă organele Parchetului, cărora le-au fost conferite atribuții speciale în acest domeniu”.

Sau: ””Astfel SRI a contribuit substanțial – inclusiv în cadrul cooperării cu Grupul Operativ Central – la destructurarea unor rețele de trafic cu țigări, armament, droguri etc...”

Așadar, o probă a existenței primelor protocoale dintre SRI și Ministerul Public era pe siteuri, ”la liber”.

Primul protocol cu SRI, sub pulpana CSAT

Nici următorul președinte, Ion Iliescu, nu a scăpat de ”demonii” implicării serviciilor în anchetele penale. Spre sfârșitul mandatului său (2000-2004) apare o decizie secretă a CSAT. Pe 27 octombrie 2004, CSAT ia hotărârea cu numărul 00234, categoria ”strict secret”, care se numește: ”Cooperarea între Serviciul Român de Informații și Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguranței naționale”.

În aceeași ședință, CSAT adoptă și o decizie pentru ”Constituirea în cadrul CSAT a unui grup de lucru pentru a analiza și clarifica aspectele legate de implicarea serviciilor de informații în aplicarea legislației în special în ceea ce privește combaterea fraudei, corupției și spălării banilor”.

Mircea Badea, mesaj suburban la adresa lui Augustin Lazar: Javra dracului!

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI