Tărtăria este sit sacru de la început până la final; așa consideră un inițiat al zilelor noastre, profesorul Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, cel care continuă săpăturile la Tărtăria pe o zonă mult mai largă.. În anul descoperirii Tăblițelor de la Tărtăria pe malul râului Mureș, în 1961, poate doar reputatul arheolog Nicolae Vlasa directorul Departamentului de Preistorie a Muzeului din Cluj, bănuia importanța artefactelor denumite ulterior Tăblițele de la Tărtăria. De mici dimensiuni, albe în momentul descoperirii lor, cele trei tăblițe au fost repede remarcate datorită multitudinii de simboluri riguros așezate și incizate pe un disc și două paralelipipede modelate probabil în podul palmelor, de antice preotese.
Descoperirile sale impresioneză permanent lumea științifică. Alte tăblițe, amulete, plăci votive (unele din ele conținând cele mai vechi forme de rune cu mii de ani înainte de apariția runelor oficiale) au ieșit la lumină după milenii de așteptare, completând prin noi simboluri spațiile lipsă din ceea ce urma să devina sau să fie redescoperită: Scrierea Danubiană, probabil cea mai veche scriere din lume.
Dacă acum 50 de ani Tăblițele de la Tărtăria au trezit suspiciuni datorate unicității descoperirii și complexității simbolurilor conținute, astăzi când există mii de artefacte cu semne identice și sute de cercetări efectuate, preistoria pământului românesc începe să se scrie.
Simbolurile Tăblițelor de la Tărtăria, studiate prin prisma semnelor Civilizației Turdaș ce stau la baza Scrierii Danubiene, demonstreză trăsături care indică indubitabil un sistem de scriere. Semnele Civilizației Turdaș au intenționalitate și distincție, sunt extrem de stilizate.
Ne puteți urmări și pe Google News
Tăblițele de la Tărtăria conțin o întregă mitologie antică, cunoștințe sacre, pertinente observații astronomice ce pot deschide inițiaților și cunoscătorilor calea spre o lume pierdută. Asta în condițiile interpretării corecte, a înțelegerii depline a simbolurilor și mai mult decât atât, a lumii ce se relevă odată cu ele.
Marele etnograf român Ion Ghinoiu consideră pe bună dreptate că cea mai importantă descoperire a omului, în decursul evoluției lui, este calendarul. Tăblița rotundă de la Tărtăria conține cel mai vechi calendar din istoria cunoscută a umanității. Asocierea etapelor Lunii cu bioritmul feminin într- o perioadă când numărul de copii decidea viitorul unei comunități agricole, observație făcută firește de o femeie și evoluată ca informație în timp, a dus la apariția primei forme de calendar.
Mai multe detalii pot fi aflate din filmul documentar TAINA.
Recomandările noastre
