Dovadă stă răspunsul legat de motivele pentru care a fost amânată creșterea salariilor pentru profesori în contextul, real, al crizei economice. „Când îți scad veniturile, nu te duci să îți bei banii la cârciumă” – a spus Orban într-un moment de foarte proastă inspirație, pe care sigur va dori să-l uite foarte repede. De ce tocmai Ludovic Orban nu trebuia să pomenească despre cârciumă nu mai trebuie explicat. Dincolo de percepția negativă căreia sticlele din cabinetul său de la Victoria numai bine n-au făcut, declarația va fi percepută ca o aroganță nedatorată contra unui segment electoral care teoretic votează dreapta.

Suplimentarea bugetului Ministerului Educației anunțată joi de Florin Cîțu ca a treia prioritate în ordinea importanței pentru Guvern, după investitii și sănătate, e deja îngropată nu numai în gafa de comunicare a lui Orban, ci și de primele semnale dinspre sindicaliștii din educație, care amenință cu proteste în pragul deschiderii școlilor, fiindcă așteptau o promisă mărire de salarii de aproximativ 14% care nu va veni luna viitoare. Mărirea fusese nu numai promisă, ci însuși ministrul de finanțe Cîțu, la 18 decembrie anul trecut, dădea că sunt prinși în buget, iar propaganda adversarilor politici e mincinoasă:

„(…) Florin Cîțu: Voiam să mai fac o precizare. Am uitat la educație, salariile, pentru că a fost discuția și CES, ieri, salariile profesoriilor au fost incluse atât creșterea de la 1 ianuarie cu 1/4 din diferența din 2022, dar și creșterea de 1 septembrie, care aduce salariile profesorilor care trebuiau să fie în 2002 la anticipat. Este inclusă în buget.

– Luiza Gireadă: Deci este inclusă şi aceea în buget.

– Florin Cîțu: Este inclusă şi aceea în buget, ca să nu mai existe niciun fel de dezbatere în spațiul public. Ştiu și îi mulțumesc premierului pentru înțelegere, a fost o decizie pe care Ministerul Finanţelor a anunţat-o ieri. Banii sunt acolo, deci să nu mai avem discuția despre asta în spațiul public.”

(Briefing de presă, Palatul Victoria, 18 decembrie 2019)

Și Florin Cîțu are în palmares declarații pe care e posibil să nu-și fi dorit să le fi făcut, cum este cea pentru Adevărul live din martie 2018, când președintele comisiei de buget finanțe din Senat Cîțu s-a vrut neapărat citat cu ceva antologic. Și a reușit susținând că a venit timpul să înceteze propaganda despre prioritatea acordată sănătății și educației publice, iar preocuparea principală a statului ar trebui să fie mediul privat.

Însă marele pericol electoral pentru PNL nu vine neapărat nici de la lefurile nemăritate în învățământ, nici de la cele doar 14 procente cu care va crește punctul de pensie, în loc de 40%, cât prevede legea. Furtuna poate fi declanșată de nebuloasa din jurul deschiderii sau nu a școlilor. Electoratul activ are copii. Fix peste o lună, la 14 septembrie, începe școala în condiții cu totul excepționale din cauza epidemiei. Incapacitatea administrativă și organizatorică, lipsa comică de credibilitate a principalului coordonator guvernamental al procesului, „pepsiglasul” care nu poate lipsi de pe bănci, dotările mai degrabă lipsă pentru lecții online la zeci de procente din totalul elevilor din România, frica de infectare cu SarsCov2 atât pentru copii, cât și pentru profesorii încă foarte prost plătiți, toate mai aveau nevoie numai de o declarație despre cum nu trebuie să-ți bei banii la crâșmă din spatele măștii de prim-ministru pentru a da o șansă uriașă colorării în roșu a semaforului procentelor la alegerile care vor avea loc peste exact o lună și jumătate.