Şcoala Centrală – trecutul care obligă

Şcoala Centrală – trecutul care obligă

Şcoala Centrală din Bucureşti va marca împlinirea a 158 de ani de la înfiinţare printr-o acţiune de protest.

Desfăşurată sub sloganul „Şcoala Centrală – trecutul care obligă”, manifestarea îşi propune ca, în primul rând, să atragă atenţia autorităţilor asupra gradului avansat de degradare în care se află această instituţie de învăţământ cu tradiţie. Este bine ştiut deja că Primăria Municipiului Bucureşti a promis începerea lucrărilor în luna februarie 2009.

Şcoala este inclusă în programul de reabilitare a infrastructurii educaţionale din Municipiul Bucureşti, desfăşurat de Primăria Municipiului Bucureşti prin cofinanţare de la Banca Europeană de Investiţii.

Cu toate acestea, lucrările de reparaţie capitală sub forma de consolidare, renovare şi restaurare a elementelor decorative ale instituţiei incluse în categoria monumentelor istorice de grupa A nu au fost demarate. În plus, o altă ameninţare care planează asupra Şcolii Centrale este reprezentată de intenţia firmei Raptis Kavouris construiască un turn de 14 etaje chiar în faţa instituţiei de învăţământ.

Ne puteți urmări și pe Google News

Construită în 1851, printr-o rezoluţie a domnitorului Barbu Ştirbey, clădirea a fost prevăzută ca o şcoală de fete, iar, în timp, a fost Casa lui Manuc, reşedinţa familiei Ghica, spital şi chiar sediul Poştei.În 1924, Şcoala Centrală a a primit denumirea de Şcoala secundară de Fete, gradul doi internat, iar în 1928 cea de Marica Brâncoveanu, după soţia domnitorului Constantin Brâncoveanu.

După 1948, şcoala îşi schimbă denumirea frecvent: Liceul de Fete nr. 10, Şcoala Medie nr. 1, Şcoala Medie nr. 10, Şcoala Medie Mixtă Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de Fete nr. 10 Zoia Kosmodemianskaia, Liceul real-umanist Zoia Kosmodemianskaia, Liceul de filologie istorie Zoia Kosmodemianskaia (nume pe care-l va pastra până în 1993).

După căderea comunismului, liceul îşi reia numele iniţial şi devine şcoala bilingvă româno-franceză.

Printre elevii instituţiei s-au numărat Zoe Dumitrescu Buşulenga,  Horia-Roman Patapievici, Adrian Păunescu şi Andreea Esca.

"Am hotărât să ne mobilizăm pentru a declara ceea ce noi ne dorim de acum şi pentru anii care vin. Îi chemăm pe toţi bucureştenii să acţioneze pentru a construi un viitor oraşului în care trăim, prin recunoaşterea şi respectul trecutului, care este forţa fundamentală pentru prezent şi viitor. Gesturile noastre, ale tinerilor, chiar dacă par doar pline de entuziasm , vor avea impact asupra societăţii în care trăim prin perseverenţă, curaj şi demnitate", se precizează în "Declaraţia elevilor din Şcoala Centrală către Bucureşti".

La acţiunea de pe 17 martie au fost invitaţi să participe şi ministrul Culturii, Theodor Paleologu, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, precum şi reprezentanţi ai Ordinului Arhitecţilor şi ai Institutului Cultural Român.

CITIŢI ŞI:

Ultima strigare pentru Şcoala Centrală