Președintele Klaus Iohannis a promulgat un proiect de lege prin care platformele de streaming sunt obligate să achite o taxă de 4% din veniturile obținute din tranzacții unice sau sub formă de abonament. Banii obținuți din această taxă vor fi redirecționați către Fondul cinematografic. Aceasta nu este singura modificare pe care o aduce proiectul de lege pe piața media.

Noul proiect de lege promulgat de președinte nu face referire doar la platformele de streaming. Toți distribuitorii sunt obligați să respecte regula must carry, prin preluarea posturilor din lista revizuită anual de CNA. În cazul în care unul dintre posturi nu se află pe listă, el poate fi preluat contra cost, la tarifele practicate de distribuitor. O modificare vine și în ceea ce privește televiziunea publică, care va putea întrerupe filmele sau emisiunile pentru difuzarea de reclame.

Proiectul care obligă platformele de streaming să achite o taxă de venit a fost propus de către guvernul lui Cîțu. Aceștia au propus ca operatorii de servicii precum HBO, Netflix sau Amazon Prime, să achite o taxă de 4% din veniturile obținute pe teritoriul României din abonamente. Acești bani ar urma să meargă la Fondul cinematografic, administrat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC).

În prezent, Fondul cinematografic este alimentat prin:

• 3% din prețul de vânzare și/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui suport înregistrat;
• 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private;
• 3% din prețul minutelor de publicitate vândute din spațiul programului propriu de către societățile de televiziune prin cablu;
• 4% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice;
• 1% aplicate asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia prin cablu;
• 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie;
• 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc.

Taxă pe venit pentru platformele de streaming

Modificările cu privire la platformele streaming au fost dezbătute în Camera Deputaților, unde s-a considerat că o taxă de 4% ar fi prea mult, așa că aceasta a fost înjumătățită la 2%. Ulterior, aleșii au decis să revină la cuantumul inițial al taxei pentru a alimenta Fondul cinematografic și cu ”4% din veniturile obtinute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, de către furnizorii de servicii media audio vizuale la cerere, pentru vizionarea de opere audiovizuale prin intermediul serviciilor de transmisie de date prin internet sau telefonie”, potrivit profit.ro.

O taxă de doar 2% ar reprezenta o discriminare față de operatorii de cinematografie, consideră senatorii.

”Contribuțiile la Fondul cinematografic, așa cum sunt ele prevăzute la la art.13 din OG 39/2005 privind cinematografia sunt de 4% pentru exploatanții tradiționali, respectiv sălile de cinematograf. Serviciile media audiovizuale la cerere, cunoscute generic sub denumirea de platforme de tip VoD, sunt în fapt tot exploatanți. Astfel o discriminare în modul în care un exploatant contribuie la Fondul cinematografic față de un altul nu iși gasește niciun fel o justificare obiectivă”, este argumentul pentru noua taxă.

Furnizorii a căror venituri pe ultimul an fiscal nu au depășit echivalentul în lei al sumei de 65.000 de euro sau al căror nivel de audiență este sub 1% sunt scutiți de plata taxei.

„Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, aflați sub jurisdicția României, au obligația să aloce, în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, cel puțin 30% din cataloagele lor operelor europene, precum și să asigure promovarea acestor opere. Procentul de 30% se calculează pe baza titlurilor din catalogul de servicii, în cazul serialelor de televiziune, sezonul fiind echivalentul unui titlu”, se mai arată în proiect.

Schimbări majore privind publicitatea din media

Dacă pentru platformele de streaming au fost introduse noi reguli, pentru Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune a fost eliminată interdicția de a insera spoturi publicitare sau de teleshopping doar între programe.

”Se propune eliminarea unei prevederi care afectează gestionorea programului serviciilor publice de radio și televiziune deoarece toate spoturile de publicitate se dau într-un singur calup la sfârșitul programului, ceea ce face ca durata acestuia sa fie mult prea mare”, arată ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, autorul acestui amendament.

”Mai mult decât atât analiza performantelor de audiență a spoturilor publicitare din calupul mai sus menționat arată oricum o scădere substanțială de performanță, mai cu seamă în cazul TVR, obiceiul de vizionare al telespectatorilor fiind mult modificat de apariția pauzelor, publicitare”, mai arată ministrul, care ignoră însă faptul că televiziunea și radioul sunt subvenționate de la buget, iar operatorii privați reclamă că au astfel o concurență inegală pe piața de publicitate.

Un alt amendament elimină limita de 8- 12 minute pe oră pentru teleshopping sau publicitate la televiziunea publică. Noile prevederi arată că: ”proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprinsă în intervalul orar 6.00 -18.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv. Proporția de spoturi publicitare televizate și de spoturi de teleshopping cuprins în intervalul orar 18.00 - 24.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv”.

Proiectul mai prevede, totodată, că ”prezentarea unei sigle de sponsorizare în timpul programelor pentru copii, al documentarelor și al programelor religioase este interzisă”.