Anul trecut au fost sesizate la poliție 38.445 de fapte de violență, dar au ajuns în instanță doar 3.5%, în scădere față de 2017. „În primele șase luni ale anului, au fost emise 3.616 ordine de protecții provizorii de polițiști, 3.520 de ordine de protecție emise instanțele de judecată și au avut loc 11.896 de infracțiuni din sefera violenței domestice, din care 8.396 comise de soți și 3.500 de concubini. Conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției Române, în 2018, 26% din omoruri au avut loc în familie, 28% dintre ordinele de proctecție au fost încălcate, iar 90% dintre victimele care cer ordin de protecție, sunt femei”, a declarat în EXCLUSIVITATE pentru EVZ, Andreea Rusu, director Centrul Filia, unul dintre cele 25 de ong-uri care fac parte din rețeaua VIP.

Marșul „Împreună pentru siguranța femeilor” este la cea de-a cincea ediție. În urma ediției de anul trecut s-a reușit ordinul de protecție provizoriu, care este emis de către poliție. De la marșul de anul acesta, organizatorii susțin ca autoritățile care intră în contact cu victima să facă niște cursuri de formare prin care să învețe ce înseamnă și cum se manifestă violența domestică. „Polițiștii, judecătorii și procurorii ar înțelege mult mai bine aceste lucruri. Polițiștii sunt frustrați că femeile victime fac plângeri și apoi și le retrag, procurorii sunt cam în aceeași situație și au diferite stereotipuri despre victimele violenței domestice. Ar trebui să învețe și să înțeleagă că violența asupra femeii este foarte specifică, iar cei care intră în contact cu victima să înțeleagă particularitățile”, a mai declarat pentru EVZ, Andreea Rusu.

Judecători care batjocoresc victimele

Am văzut și anul acesta foarte multe cazuri în care judecătorii râdeau de victime. De exemplu, o judecătoare de la Sectorul 6 a țipat la o victimă, sau un alt judecător, zicea că dacă victima are peste 60-70 kg nu îi dă ordind e protecție pentru că e grasă și nu are cum să își ia bătaie”, a mai declrat pentru EVZ, Andree Rusu, director Centrul Filia.

Organizatorii rămân în continuare îngrijorați de lipsa accesibilității la servicii sociale publice oferite la nivel local în cazurile de violență împotriva femeilor. Serviciile publice nefiind specifice pentru victimele violenței domestice, cele existente nu sunt suficient promovate pentru a fi cunoscute, procedurile de acces sunt greoaie și descurajante iar majoritatea adăposturilor nu pot primi femeile în regim de urgență.

Te-ar putea interesa și: