Joseph Biden, viitorul vicepreşedinte, care va avea un cuvânt greu de spus în politica externă, este un expert în problemele din Balcani.

Schimbarea de putere de la Casa Albă nu va pune România în situaţia de a-şi regândi liniile de politică externă. Victoria democraţilor în alegeri îi încurajează chiar pe politicienii de la Bucureşti să spere într-o relaţie la fel de bună cu Washingtonul prin cooptarea lui Joseph Biden în echipa lui Barack Obama.

Viitorul vicepreşedinte american care ar urma să preia politica externă a Casei Albe este considerat un expert în situaţia din Balcani, fiind autorul rezoluţiei de declanşare a războiului din fosta Iugoslavie.

Tranşant, riguros, un partener cert al României, spun despre Biden politicienii români care l-au cunoscut.

Biden, personaj-cheie

Cu Obama având ca prioritate restabilirea încrederii în economia americană, aşteptările în politica externă a Statelor Unite se leagă de Biden. Veteran al politicii americane, cu 36 de ani în Camera Superioară a Congresului, unde a fost mult timp şeful Comisiei de afaceri externe, viitorul vicepreşedinte „e cunoscut ca un personaj-cheie când vine vorba despre relaţii internaţionale pe zona României şi a Balcanilor“, spune vicepreşedintele PSD, Cristian Diaconescu, care l-a întâlnit prima dată în ’91-’92, când se discuta la Viena situaţia Iugoslaviei.

Rocada de la Washington, estimează Diaconescu, nu va pune însă problema „niciunei schimbări fundamentale de strategie faţă de România: de la Kosovo la cumpărarea de avioane“.

Dosarul „Kosovo“, singura divergenţă

Singurul „punct de divergenţă consistent“ care ar putea apărea, crede fostul consilier prezidenţial Zoe Petre, ar fi independenţa Kosovo, susţinută de Washington, dar respinsă la Bucureşti.

Fostul preşedinte Emil Constantinescu asigură însă că „relaţia specială“ cu SUA nu se poate însă schimba, garanţia fiind parteneriatul strategic semnat în timpul administraţiei Clinton. „Acest lucru presupune înţelegerea reciprocă a fiecărei ţări“, spune Constantinescu.

La fel de optimist este şi Diaconescu. „Va privi raţionamentul României dintr-o perspectivă mult mai largă“, spune fostul secretar de stat în MAE.

Acord în privinţa Rusiei

Dacă în privinţa independenţei Kosovo există o diferenţă de abordare, faţă de Rusia, poziţia României are elemente comune cu cea asumată de Biden până acum. În august 2008, senatorul american a criticat intervenţia Rusiei în Osetia, considerând-o „disproporţionată“, iar anterior s-a declarat, în repetate rânduri, împotriva prezenţei trupelor ruseşti în Transnistria. S-a declarat împotriva dependenţei de gazele ruseşti, dar a cerut totodată „dialog“ cu Moscova.

„Biden susţine o relaţie cu Rusia flexibilă, atentă, fără a lăsa loc de compromisuri prea mari. E un om foarte riguros. Dintre democraţi, e cel mai aproape de republicani ca şi mental“, consideră Diaconescu. Potrivit liderului PSD, Republica Moldova a apărut tot mai des printre preocupările politicienilor democraţi, în discuţiile cu partidele de la noi.

În relaţia cu Rusia „se va petrece o relansare a dialogului“, estimează Constantinescu, adăugând: „Rusia a înţeles foarte repede că nu poate înfrunta criza decât prin cooperare, iar deschidere din SUA va veni. Barack Obama s-a conturat în campanie ca un om al dialogului“.

Trupele rămân pe loc, ca şi NATO

În ciuda semnalelor din campanie, rămân însă nenegociabile dosarele „Irak“ şi „Afganistan“, cred politicienii. O stagnare este aşteptată şi în legătură cu procesul de extindere a NATO, chiar dacă summitul de la Bucureşti a transmis semnale optimiste în acest sens.

„Cred că pentru a accepta o nouă ţară nu va mai conta semnalul pe care îl dă această decizie, ci performanţa internă“, spune Diaconescu.

DINEU ÎN 1999

Controversa lui Biden cu un politician român

În timpul vizitei în România din 1999, la un dineu la reşedinţa ambasadorului american James Rosapepe, Joe Biden s-a înfuriat după ce un lider al opoziţiei i-a spus că unul dintre motivele pentru care dorim intrarea în NATO ar fi acela că „nu ar mai trebui să ne preocupăm că NATO ne va ataca pentru relaţiile noastre cu minoritatea maghiară“. Biden a spus atunci că, în aceste condiţii, se va asigura că România nu va intra niciodată în NATO. Episodul a fost relatat recent de Rosapepe într-un editorial din „Wall Street Journal“. Ambasadorul adaugă însă că Biden a avut şi o „întâlnire extraordinară“ cu Petre Roman, atunci preşedinte al Senatului.

REACŢII

Politicienii, la unison

Victoria lui Barack Obama a fost salutată, la unison, de liderii politici de la Bucureşti. „Campania de succes promovată de către domnul Obama a atras interesul românilor şi al naţiunilor din întreaga lume şi a consolidat încrederea în democraţia americană“, susţine, în mesajul de felicitare, preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului român adaugă că alegerea lui Obama „survine la un moment de vârf al parteneriatului strategic româno-american“. La rândul său, premierul Tăriceanu subliniază, în mesajul trimis preşedintelui ales al SUA, dar şi vicepreşedintelui Joe Biden, „importanţa acordată de România întăririi parteneriatului strategic bilateral şi dorinţa de a adânci cooperarea“. Liderul PDL, Theodor Stolojan, spune că victoria lui Obama „demonstrează încă o dată puterea unei societăţi democratice“. Liderul PSD Mircea Geoană a catalogat victoria lui Obama drept „o victorie a stângii“ şi a invocat prietenia sa cu Joe Biden, un parteneriat al unui „nou guvern de la Bucureşti care va şti să reaşeze România pe harta lumii“. (Andi Manciu)

VEZI ŞI: Obama, sărbătorit pe toate continentele

Felicitări condiţionate de la lideri din toată lumea

Orele care-au schimbat istoria

Chicago a ieşit în stradă

Obama, visul american

Moştenitorul lui Kennedy şi Lincoln

EDITORIALUL EVZ: Obama în România