Economie
Schimbare fiscală făcută peste noapte de Guvern. Mirel Curea: Ordonanța a fost dată pe mare șest. Noaptea, ca hoții
Ilie Bolojan. Sursă foto: INQUAM / Octav Ganea
Din cuprinsul articolului
„Opriți-l până nu este prea târziu! Încă una, marca Bolojan” – așa începe mesajul publicat de Mirel Curea, care aduce în centrul atenției una dintre cele mai sensibile modificări fiscale din ultimii ani. Jurnalistul susține că, printr-o ordonanță adoptată pe repede-nainte și fără dezbatere publică, a fost eliminată limita care împiedica firmele multinaționale să își reducă artificial profiturile în România.
Mirel Curea: Ordonanța a fost dată pe mare șest, noaptea ca hoții
În mesajul său, Mirel Curea vorbește despre abrogarea unui articol-cheie din Codul fiscal, cel care impunea un plafon strict de deductibilitate pentru anumite cheltuieli plătite către firme afiliate din afara României. Tonul este alarmist, iar ținta este clară: o decizie asumată politic, pusă pe seama actualei conduceri guvernamentale și asociată direct cu numele premierului Ilie Bolojan.
„Opriți-l până nu este prea târziu! Încă una, marca Bolojan: Prin OG 6/2026 pentru completarea Legii 20/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, cu intrare în vigoare mâine, 02.02.2026, s-a abrogat integral art. 25.1 din Codul Fiscal, articol care instituia un regim special de deductibilitate limitată(1%) pentru anumite cheltuieli efectuate în relația cu entități afiliate nerezidente. Ordonanța a fost dată pe mare șest, noapte ca hoții, nu prin pachet, cu asumarea răspunderii”, a scris Mirel Curea pe Facebook.
Potrivit lui Curea, dispariția limitei de 1% înseamnă, în termeni simpli, deschiderea largă a porții pentru transferuri masive de bani din România către companii „surori” sau către firme-mamă din străinătate. Cheltuieli pentru consultanță, management sau diverse servicii interne de grup ar putea ajunge să reprezinte procente consistente din cifra de afaceri, reducând drastic profiturile impozabile raportate în România.
„Mai pe românește, până acum o companie străină putea trece maxim 1% pe cheltuieli(consultanță, management, etc) cu o firma afiliată(rudă) cu sediul în afara României. Prin eliminarea acestei prevederi, multinaționalele din România vor putea trece pe costuri cheltuieli de 10-20-30 %, sau de cât au nevoie pentru a-și diminua profiturile prin efectuarea de cheltuieli la ei acasă, către firme care sunt direct sau indirect tot ale lor”, a conchis jurnalistul.
Mirel Curea. Sursa foto: Arhiva EvZ
Ce prevedea regula eliminată și de ce conta pentru stat
Până la această modificare, legislația fiscală românească impunea o limită clară pentru firmele cu cifre de afaceri sub pragul de 50 de milioane de euro. Dacă acestea plăteau servicii către entități afiliate nerezidente – fie că era vorba de consultanță, management sau drepturi de proprietate intelectuală – statul accepta deductibilitatea acestor cheltuieli doar într-un procent foarte mic din totalul cheltuielilor anuale. Pentru aceste companii, statul a decis să limiteze drastic deductibilitatea cheltuielilor plătite către entități afiliate din străinătate, indiferent dacă acestea sunt prezentate drept servicii de consultanță, management sau utilizare de drepturi de proprietate intelectuală.
În esență, măsura a stabilit că doar o mică parte din aceste cheltuieli mai pot fi folosite pentru a reduce baza de impozitare. Chiar dacă o companie achită sume considerabile către firma-mamă sau către alte entități „surori” din afara României, statul acceptă fiscal doar un procent infim din totalul cheltuielilor anuale. Diferența rămâne înregistrată contabil, dar nu mai ajută la diminuarea impozitului pe profit datorat bugetului.
Contextul în care a apărut această regulă este unul legat direct de practicile constatate de autoritățile fiscale în ultimii ani. În numeroase cazuri, companii care generau venituri consistente în România raportau profituri foarte mici sau chiar pierderi. Explicația apărea aproape invariabil în facturi consistente primite de la firme din același grup, înregistrate în alte state, pentru servicii dificil de cuantificat sau verificat în mod concret.
Ce schimbări apar odată cu abrogarea articolului
Statul nu a pus sub semnul întrebării legalitatea acestor plăți și nici nu a interzis relațiile comerciale din interiorul grupurilor multinaționale. Mesajul transmis a fost, însă, unul clar: chiar dacă aceste servicii există, ele nu mai pot fi folosite fără limită ca instrument de optimizare fiscală. Din punctul de vedere al autorităților, acceptarea integrală a unor astfel de cheltuieli crea un dezechilibru major între activitatea economică reală desfășurată în România și impozitul efectiv plătit aici.
O particularitate importantă a noii reguli este faptul că ea nu se aplică grupurilor românești. Limitarea viza exclusiv structurile în care decizia și controlul se află în afara țării, iar fluxurile financiare pleacă spre alte jurisdicții. În acest fel, statul a încercat să păstreze în România o parte mai mare din valoarea adăugată creată local și să reducă pierderile bugetare generate de externalizarea profiturilor.
Deși formulată tehnic și introdusă discret, măsura a avut un impact semnificativ în mediul de afaceri, tocmai pentru că lovea într-un mecanism utilizat pe scară largă. Ea nu a schimbat modul în care companiile își organizează relațiile interne, dar a modificat radical consecințele fiscale ale acestora, mutând accentul de pe libertatea contabilă pe protejarea interesului bugetar al statului.
