Demiterea cercetătorului Constantin Vânătoru de la cârma planului ce viza înființarea celei mai mari bănci de semințe din țară are implicații politice (și economice) profunde Cine trage, însă, sforile?

„Constantin Vânătoru conduce Laboratorul de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău, este doctor în Horticultură, creatorul a zeci de soiuri de legume recunoscute internațional și preot la Arhiepiscopia din orașul cu cel mai fertil bazin legumicol din țară. Acest personaj, extrem de iubit în zonă (și nu doar pentru faptul că-i învață pe oameni să-și cultive propriile plante pentru a mânca sănătos), are un vis care se identifică pur și simplu cu siguranța națională a României: crearea unei bănci de gene care să ne garanteze supraviețuirea ca popor liber și capabil să-și asigure singur hrana, nealiniat intereselor altora”. Așa îmi începeam, în 25 iulie 2019, primul episod dintr-o serie de dezvăluiri menite să convingă autoritățile de importanța creării unei bănci de semințe racordată la realitatea științifică a secolului XXI.

De ce este vital un asemenea depozit de material biologic? Cercetătorul Constantin Vânătoru ne-a explicat, în cadrul campaniei „Cancer pe pâine”, cum s-a trezit România invadată de legume și fructe străine fără gust, fără arome, dar și cum am ajuns să mâncăm prost și scump, să ne îmbolnăvim de cancer și de alte boli nenorocite: „La Scriptură scrie: «Bate-voi păstorul și turma se va risipi». Distruge cercetarea și atunci țara poate să fie invadată de oricine vrea să vândă ceva! Practic, suntem la cheremul marilor companii. Domeniul cercetării a fost decapitat prin pierderea finanțării, prin pierderile de patrimoniu, prin tot acest dezastru înregistrat la noi în ultimii treizeci de ani”. Cine sunt responsabilii? Din nou dl Vânătoru: „Ce să zic, poate ne-a luat valul după ‘90, ne-am simțit inferiori și am făcut ce ne-au spus alții să facem. Dar mai degrabă cred că s-a dorit acest dezastru, a fost programat, au fost interese. Cei care au deținut atunci Puterea le-au permis marilor concerne străine să transforme România într-o mare piață de desfacere. Așa am ajuns unde suntem astăzi”.

Un scenariu de bioterorism

Ce soluție propunea Vănătoru? „Avem nevoie în regim de urgență de o bancă de gene. Trebuie să conservăm patrimoniul genetic autohton pentru că în cazul în care, fie legal, fie ilegal, se introduc plante modificate genetic în țară - și nu e greu de introdus, vine un individ cu trei semințe în buzunar și aia e - va fi rău de noi. Repet, pentru a ne proteja patrimoniul genetic avem nevoie de bănci de gene unde semințele noastre să fie conservate și păstrate în siguranță. Vă dau un exemplu: o singură sămânță de ceapă modificată genetic aruncată în Bărăgan poate contamina și compromite, în cel mult cinci ani, toată ceapa românească. Și atunci, pentru a preveni acest dezastru al eroziunii, al deprecierii genetice, trebuie să conservăm rapid aceste resurse în bănci de gene specializate”.

Cale liberă vânzătorilor

Semnalul tras de omul de știință, care nu încerca de ieri, de azi să realizeze acest proiect, a fost, până la urmă, înțeles de autorități. Astfel că în septembrie 2019 s-a înființat, prin Hotărâre de Guvern, Banca Națională de Gene a României pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice, avându-l ca director chiar pe cercetătorul Constantin Vânătoru. S-a înființat e mult spus însă. Totul a rămas la stadiul hârtiilor plimbate între ministere și alte camarile. Mai mult, la scurt timp după alegerile prezidențiale, mai precis zilele trecute, Vânătoru a fost demis din fruntea proiectului care-i aparținea cap-coadă! În locul lui, Adrian Oros, noul ministru al Agriculturii, a numit un jurist fără nicio legătură cu cercetarea plantelor, fapt care a stârnit nemulțumirea cetățenilor din Buzău, ieșiți ieri în stradă pentru a-și exprima sprijinul pentru Constantin Vânătoru. Impactul este însă cu mult mai mare, pentru că prin înlăturarea acestui cercetător extrem de energic și de perseverent s-a eliberat din nou poteca celor care de zeci de ani vând, bucată cu bucată, România.

Oameni noi, metehne vechi

Tergiversarea înființării acestei bănci de semințe la Buzău nu este o noutate. Dovadă declarațiile lui Constantin Vânătoru din vară: „Am început demersurile de un an și ceva și încă luptăm pentru a crea cadrul legal de naștere a acestei bănci. Păcat, am pierdut foarte mulți bani europeni. Obținusem o linie de finanțare ce putea ajunge până la 50 de milioane de euro! N-am fost în stare să găsim un loc potrivit și să elaborăm la timp actul normativ, perioadă în care axa de finanțare s-a închis”. Să fi fost doar o întâmplare? Aiurea, oameni noi, metehne vechi! Mai exact, s-au schimbat „instrumentele umane”, doar că sforarii au rămas în continuare pe locurile lor.

Pâine doar pentru unii

Pentru a înțelege și mai bine resorturile intime ale actului de demitere a lui Constantin Vânătoru - atenție, fără un motiv întemeiat! - luați aminte și la următoarele amănunte: „Fără aurul Băncii Naționale putem trăi, dar fără mâncare nu. Eu spun că aceste resurse genetice au valoare de tezaur pentru că nu pot fi cuantificate în bani. Ele reprezintă pâinea viitorului. Aceste semințe, dacă nu le punem la adăpost, automat vom fi tributari importului și trebuie să știți că în România se importă cantități imense de semințe la prețuri foarte mari”, ne dezvăluia în vară cercetătorul. Așa e, suntem tributari importului. Doar că cei care înlesnesc aceste tranzacții se îmbogățesc. Pare suficient pentru „liderii” noștri.

Se importă foarte mult, România pierde mulți bani. Uitați-vă pe marginea drumului și nu veți vedea plăcuțe ale stațiunilor noastre, ci plăcuțe ale firmelor mari ale lumii. Nu sunt contra lor, dar lângă ele aș vrea să văd și firme românești, să aibă românul de unde alege”, Constantin Vânătoru, cercetător

Neavând capacitatea să păstrezi soiurile, să le multiplici, să faci sămânță de calitate, fermierii noștri sunt obligați să cumpere din afară. Pierdem milioane de euro în fiecare primăvară numai pentru sămânța hibridă pentru spații protejate. România asigură sub 5% semințe care pot fi cultivate în sere și solarii”, Constantin Vânătoru, cercetător

Costel Vânătoru lucrează de mai bine de 30 de ani în horticultură. A fost muncitor, şef de echipă, tehnician, inginer, cercetător ştiinţific, director de instituţie

Fotografii Liviu PK Stoica