Scandal în loc de dezbateri pe fond la Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Președinta ICCJ, Corina Corbu și șeful CSM, Bogdan Mateescu au părăsit ședința invocând “discuțiile politizate”. Fondul disputei: cine se va ocupa de dosarele instrumentate de Secția Specială de investigare a magistraților, după desființarea acesteia.

 

Președintele USR al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Mihai Badea, a demarat ședința de astăzi prin discursuri cu caracter politic despre istoricul înființarii Secției Speciale, creație a epocii Dragnea. Și nu pe fond, așa cum se așteptau parlametarii și invitații. Atitudine care a stârnit scandalul între deputații progresiști și cei ai PSD. La ședință participă și ministrul USR al Justiției, Stelian Ion.

Șeful CSM: “Azi nu a fost loc pentru discuții”

Președintele CSM, Bogdan Mateescu a comentat critic nivelul dezbaterilor din Comisia Juridică: "Un astfel de comportament eu îl regret în Parlamentul României. Punctul nostru de vedere este scris. Optează CSM pentru o soluţie de echilibru. Trebuie încetată polarizarea societăţii şi polarizarea magistraturii. (...) Polarizarea din societate trebuie oprită, situaţia actuală nu este una fericită, însă nici situaţia anterioară nu a fost perfectă, în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut instituţiile judiciare", a declarat Bogdan Mateescu, după ce a ieşit din sala de şedinţe, apreciind "că n-a fost loc pentru discuţii".

Corina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ)  nu a dorit să explice care este motivul pentru care a decis să plece de la lucrările Comisiei Juridice, după doar o jumătate de oră de prezență. Întrebată dacă este de acord cu avizul consultativ al CSM pentru dosarele magistraţilor, ea a arătat că nu poate face speculaţii. "Ce am avut de spus, am spus", a adăugat Corbu.

Opinii divergente între parlamentari privind desființarea SIIJ

Guvernul a inițiat un proiect de lege privind desființarea Secției Speciale ca urmare a solicitărilor forurilor europene de specialitate dar și ca o condiție pentru ca României să i se ridice Mecanismul de Control și Verificare (MCV).

Viziunile asupra conținutului legii sunt diferite. Fondul problemei constă în stabilirea precisă, cărui Parchet i se vor redistribui dosarele privind anchetarea magistraților suspectați de corupție instrumentate de Secția Specială și solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra trimiterii în judecată a magistraților.

USR a stârnit scandalul, PSD l-a întreținut

În loc de dezbateri pe fond, președintele USR al Comisiei Juridice a abordat astăzi discursuri politico-electorale în care a amintit istoricul abuzurilor legislative asupra sistemului judiciar comise în Parlament, în timpul “epocii Dragnea”. Atitudinea lui a provocat deputații PSD prezenți la ședință, care au profitat de situație și i-au replicat agresiv. Astfel, la scurt timp după începerea ședinței a izbucnit un scandal steril care a scos din sală pe șefii CSM și ICCJ și a anulat dezbaterile pe fond.

Diferențe între cererile UDMR susținute de PNL și intențiile USR-PLUS

Grupul Minorităţilor Naţionale a depus un amendament la proiectul privind desființarea Secției Speciale prin care  se cere introducea unui aviz obligatoriu conform al CSM, la trimiterea în judecată a magistraţilor. Amendamentul este susținut și de parlamentarii UDMR și PNL. Liderii USR-PLUS au opinie divergentă.

UDMR nu are încredere în DNA

În ședința liderilor coaliției de la începutul săptămânii, UDMR a cerut ca dosarele de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie trimise la Parchetul General, și nu la DNA. Liderii UDMR au cerut și un aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.Ministrul Justiției, Stelian Ion, susținut de USR-PLUS nu a fost de acord.

În urma discuțiilor din coaliție  s-a ajuns parțial la o soluție de compromis cu UDMR și anume introducerea unui aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.

În aprilie se termină termenul în care deputații pot opera pe legea privind desființarea SIIJ

Aceste aspecte de fond ale proiectului de lege privind desființarea SIIJ nu au mai fost însă abordate la ședința de astăzi din cauza politizării discuțiilor și a scandalului stârnit între parlamentari.

Proiectul de lege are termen de adoptare tacită la începutul lunii aprilie în Camera Deputaților care prima cameră sesizată. Forma finală este decisă de Senat însă o eventuală adoptare tacită a proiectului de lege ar fi un semnal prost la nivel politic și european după ce Coaliția de guvernare și-a asumat public desființarea SIIJ.

Legea de desființare a SIIJ, condiție pentru ridicarea MCV

Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care ar urma să intre la votul Parlamentului. "Este o promisiune a coaliţiei de guvernare şi o recomandare pentru respectarea MCV”, a precizat premierul Florin Cîțu.

Potrivit proiectului Guvernului, "cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora".

Pe această speță, UDMR cere ca Parchetul General să fie instituția care să preia dosarele instrumentate de SIIJ, cerere susținută și de parlamentarii PNL.