Sebastian Ghiţă a făcut un autodenunţ la Parchetul General în care susţine că, alături de unii demnitari, a participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. Sebastian Ghiţă a spus şi că avea o relaţie foarte apropiată cu Kovesi, „fiind practic prieteni”. În urma autodenunţului, procurorii au deschis un dosar penal, fiind începută urmărirea penală in rem pentru instigare la fals intelectual.

Kovesi: Nu am plagiat, nu am fost prietenă cu inculpatul Ghiţă

Şefa DNA a ieşit vineri, într-un interviu dat la Europa FM, cu noi precizări despre teza sa de doctorat. Kovesi a spus că lucrarea nu este copiată, iar cine nu crede nu are decât s-o conteste: „Eu am fost verificată în anul 2012 de Comisia Naţionaţă de Etică, am fost audiată într-o comisie din care au făcut parte mai mulţi profesori, m-am prezentat la audieri şi am adus probe şi s-a dat verdict definitiv acum patru ani. Teza mea este corectă şi am toate probele. Una dintre probe este certificatul de căsătorie. Mi se reproşează că Laura Codruţa Kovesi a copiat-o pe Codruţa Lascu. Teza mea este corectă, o teză pe care am muncit-o. Am lucrat şapte ani, am multe articole publicate şi o sa le vedeţi în acestă teza. Eu, care am o teză corectă, să mă duc să spun „Verificaţi aceasta teză!”, când eu ştiu că este corectă? Cine contestă să vină să vină cu probe şi să facă sesizare”.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus la Europa FM: „Nu am fost, nu sunt şi nu voi fi prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiţă”.

Întâlnirea din via lui Ghiţă

Victor Ponta a declarat, sâmbătă seara, că prima dată când a întâlnito „informal” pe Laura Codruţa Kovesi a fost în anul 2011, într-o podgorie pe care Sebastian Ghiţă o deţinea la acea vreme între Ploieşti şi Mizil. „Prima dată în viaţa mea când m-am întâlnit cu doamna Kovesi într-un mod informal, nu vorbesc de evenimente, a fost la domnul Ghiţă, nu acasă, (…) nu ştiu dacă mai are, avea o podgorie între Ploieşti şi Mizil. Acolo m-am întâlnit prima dată cu doamna Kovesi, în 2011, în mod informal. Sunt lucruri pe care le-am trăit, dar care nu cred, după ce ai avut o funcţie importantă, să le mai spui, pentru că sunt lucruri personale. Categoric confirm. Cred că, în 2011, domnul Ghiţă era mai prieten cu doamna Kovesi decât era cu mine, fiind acolo, la podgorie”, a spus Victor Ponta la Antena 3.

Băsescu cere răspunsuri ferme de la Kovesi

Traian Băsescu a postat, sâmbătă seara, pe Facebook: „Mă aştept ca inculpatul tupeist Sebastian Ghiţă şi plagiatorul Victor Viorel Ponta, care și-au permis să spună că eu am fost şeful Codruţei Kovesi, să primească o replică pe măsura tupeului lor.

Mi-a plăcut răspunsul dat ieri de Laura Codruţa Kovesi, citez „nu am fost, nu sunt şi nu voi fi prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiţă“. Răspuns ferm şi fără echivoc, specific unui înalt magistrat cu onoare.

Cu toate acestea, în spaţiul public circulă două poveşti care trebuie să primească un răspuns la fel de ferm şi menţionez pe scurt poveştile: 1. Laura Codruţa Koveşi, în calitate de Procuror General, a apelat la inculpatul Sebastian Ghiţă pentru realizarea unui raport tehhnic favorabil cu privire la propria-i lucrare de doctorat. 2. În perioada 2011 – 2014, când îndeplinise şi îndeplinea succesiv funcţiile de Procuror General şi Procuror Şef DNA, Laura Codruţa Koveşi îl vizita relativ frecvent pe inculpatul Sebastian Ghiţă la domiciliul său din Ploieşti, participând la evenimente şi sărbători de familie (în acea perioadă, Sebastian Ghiţă era inculpat în dosarul Tracia – Asesoft).

Cu certitudine, cele două poveşti, sper eu fabricate şi care circulă în spaţiul public, au ca obiectiv erodarea credibilităţii şefei DNA. În acelaşi timp, sunt convins că aceste poveşti publice nu vor putea deturna cursul dosarelor penale facute corect de procurori, pentru că DNA este o instituţie şi nu un singur om.

Cred că toţi cei care au investit şi investesc încredere în Laura Codruţa Kovesi au nevoie de un răspuns public ferm al acesteia. Sper din tot sufletul ca, la sfârşitul acestei întâmplări publice, cel încoronat cu titlul de mincinos să fie Sebastian Ghiţă”.

Ghiţă le dă replica lui Băsescu şi lui Ponta

Deputatul Sebastian Ghiţă i-a răspuns imediat lui Traian Băsescu. „I-a învăţat pe români să se numească hoţi, penali, mafioţi. A convins-o şi pe doamna Kovesi să ne numească aşa. Nu ştiu de unde ştie astfel de lucruri. Până acum nu ştia. Şi pe domnul Ponta l-am auzit că ştie. Băsescu ştie ce e la mine acasă. Asta nu înseamnă ca un preşedinte de ţară să spună lucruri în mod public. Eu o să merg la procuratură să recunosc lucrurile astea. Ponta vine şi dezvăluie lucruri din podgorie, Traian Băsescu are lucruri de la servicii despre noi.”, a afirmat Ghiţă la RTV.

El a continuat: „Doamna Kovesi a greşit faţă de dânsa, de mine şi faţă de opinia publică. O să confirm dacă a fost la mine acasă sau nu doar în faţa procurorilor”.

Daniel Savu susţine că există imagini cu Ghiţă şi Kovesi

Senator PRU şi fost ofițer SRI, Daniel Savu, a ieşit public să întărească afirmaţiile lui Ponta. El a declarat că există imagini din 2011 cu Ghiță și Kovesi, care vor fi făcute publice. „Sunt imagini cu cei doi și el vor apare în presă!”, a spus Daniel Savu, la Antena 3.


FOTO: Codruța Kovesi nu recunoaște relația de prietenie cu Sebastian Ghiță FOTO: NICU DÎRDÎIAC



Dumbravă-CSM se aştepta ca şefa DNA să ceară verifi carea tezei de doctorat

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, a scris pe Facebook că s-ar fi aşteptat ca procurorul-şef al DNA să fi cerut o expertiză a tezei de doctorat din partea organismului abilitat: „Doamna Kovesi apare acum într-o situaţie inedită. Şi delicată. De acuzaţii de nesinceritate, furt intelectual ca să fiu mai direct: a plagiat, un lucru de neacceptat într-o lume civilizată. Aşa sună acuzaţiile. Care sper să nu fie adevărate. Dar ca să nu fie adevărate, avem nevoie, noi toţi, de o dovadă concludentă. Pe care o pot da organele abilitate, aşa cum au făcut-o anul acesta şi în raport cu alte teze de doctorat. Cine o acuză? Oameni care sunt acuzaţi de infracţiuni grave, care, dacă vor fi confirmate de judecători prin hotărâri judecătoreşti, pot da o imagine urâtă, hidoasă a anilor pe care i-a parcurs România din 1989 încoace. (…) Ciudat este că aceste personaje, în funcţiile politice sau executive pe care le-au deţinut, au fost asociate într-un fel sau altul cu doamna Kovesi, cum ar fi numirea în funcţii de top în Ministerul Public. (…)”, a scris Horaţius Dumbravă.

Cum primea 5.000 de euro pe lună, la negru, CTP de la SOV

Sebastian Ghiță a lansat o bombă şi în ceea ce-l priveşte pe cunoscutul ziarist Cristian Tudor Popescu. El a declarat, la RTV, că CTP primea 5.000 de euro pe lună de la Sorin Ovidiu Vîntu, aflat în pușcărie, prin intermediul unui alt ziarist. Banii erau puși într-o carte care avea mijlocul scobit, în așa fel încât să încapă banii.

„Cristian Tudor Popescu e un Scaraoţchi al presei româneşti. Nu îl cred. Otrăveşte minţile românilor cu elucubraţii. Se preface că e îngrijorat. Se preface că e marele deontolog al presei româneşti. Există un jurnalist de la Realitatea, care acum e la RTV, care lună de lună îi dădea un omagiu lui CTP. Era vorba o carte şi în ea avea 5.000 de euro. Lua bani de la Vîntu, acum în puşcărie, în fiecare lună. România e malformată de ăsta. E turnător la Servicii Străine. Lua la negru, lună de lună, 5.000 de euro bani de la Vîntu. O să îi fac public numele.

Doamna Kovesi şterpeleşte puterea ajutată de acest Scaraoţchi al presei. E un simbol de neatins care se dă Albă ca Zăpada. Să explice CTP cum lua bani de la Vîntu.”, a spus Sebastian Ghiță la România TV. Cristian Tudor Popescu declarase marţi, la Digi24, că autodenunţul lui Sebastian Ghiţă privitor la doctoratul şefei DNA este de fapt o diversiune, o încercare de discreditare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Trei probleme ale DNA văzute de la Washington DC

Într-un articol publicat sâmbătă, în publicaţia The Hill din Washington DC, expertul anticorupţie american Robert Carmona-Borjas a punctat riscurile pe care activităţile abuzive ale DNA le au asupra drepturilor omului, vieţii private şi democraţiei din România.

După ce recunoaşte succesele DNA, autorul vorbeşte despre o „latură mai întunecată” a luptei anticorupţie din România. „Este deja o rutină pentru mass-media din România să staţioneze echipe de filmare în faţa sediului DNA, pentru a prinde imaginea zilei cu o personalitate politică în cătuşe, deplasându-se spre maşina poliției”, scrie Carmona- Borjas, iar „acest fapt ridică unele probleme”.

Prima problemă este potenţialul enorm ca lupta anticorupţie să fie folosită „pentru plata poliţelor (personale) şi urmărirea rivalilor”, dată fiind uşurinţa cu care se poate deschide un dosar şi porni o „investigaţie compromiţătoare care poate pune capăt unei cariere”.

A doua problemă e legată de încălcarea drepturilor omului şi a respectului vieţii private. „DNA este foarte dependentă în acuzare de interceptările telefonice şi alte probe furnizate de către serviciile de informaţii româneşti, inclusiv SRI”, mai scrie autorul.

El aminteşte că, recent, „un tribunal din Bucureşti a exclus interceptări şi alte probe obţinute ilegal din dosarul DNA având ca obiect acuzaţia de luare de mită formulată împotriva Liei Olguţa Vasilescu, primarul oraşului sudic Craiova”.

A treia problemă este legată de „şocanta” diversitate a acuzaţiilor care fac obiectul anchetelor DNA. “DNA investighează tot felul de infracţiuni, de la spălare de bani şi evaziune fiscală, până la fraude mărunte. Un politician este chiar acuzat de DNA că a condus fără permis”, precizează Carmona-Borjas.

„Corupţia oficială merită şi necesită o urmărire penală acerbă. Dar, din ce punct zelul trece o linie şi compromite politică în general – adică democraţia – în loc de politicienii corupţi?”, îşi încheie Borjas articolul.

Critica lui Daniel Morar

Daniel Morar critica, în 2013, numirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. El considera că viitorul şef al DNA trebuia să aibă expertiză şi performanţă anti-corupţie, însă „doamna Kovesi nu are aşa ceva, nu are un CV”.

„Eu nu spun că nu poate să ocupe această funcţie, dar ideea e că trebuie să îi alegem pe cei care au făcut performanţă anti-corupţie la DNA. Nu mi se pare normal ca şef al DNA să fie altcineva decât un procuror al DNA. (…) În acest moment, pot să vorbesc pentru că nu am o miză personală, am condus şapte ani şi jumătate DNA şi ştiu ce vorbesc”, spunea Morar, în 2013, la RTV.

Tudorache a anunţat că documentele DIPI din dosarul Tobă pot fi desecretizate

Dragoş Tudorache, ministrul Afacerilor Interne, a precizat sâmbătă, că Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat o nouă cerere de desecretizare a documentelor Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI). Tudorache a subliniat că există proceduri și condiții prevăzute de lege pentru desecretizarea acestor documente. Desecretizarea este cerută în dosarul în care fostul ministru de Interne, Petre Tobă, este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului. Potrivit DNA, pe 1 aprilie 2016, în contextul în care se afla în instrumentare dosarul în care era cercetat Gabriel Oprea și mai mulți șefi ai DIPI, Petre Tobă a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente în legătură cu gestionarea unor fonduri operative.