Anbasadorul Turciei în Franța a confirmat recent acuzațiile apărute în presa turcă, după ce aceasta a reluat zvonurile cu privire la o afacere de spionaj între cele două țări, anunță RFI France și L’ Express.
Interpelat în fața Comisiei afacerilor externe și apărării din Senatul francez, Ismail Hakki Musa este primul oficial care a evocat în mod public acest dosar, în contextul tensiunilor vii dintre Ankara și Paris și în plină criză diplomatică bilaterală.
Așa cum afirma, la finalul lunii iunie, un cotidian turc apropiat de palatul prezidențial, sunt premise îndreptățite de a crede în existența unei afaceri de spionaj între Paris și Ankara. Ambasadorul Turciei în Franța a confirmat acest lucru fără a oferi mai multe detalii, evocând însă o „afacere” veche de doi ani deja, „tratată îndeaproape” și făcând „obiectul unor schimburi” constante între serviciile de informații ale celor două țări.
Pe 22 iunie, cotidianul Sabah a afirmat că un fost angajat al serviciului de securitate al Consulatului general al Franței la Istanbul, Metin Ozdemir, a mărturisit Poliției că a efectuat acțiuni de spionaj pentru Direcția generală de securitate externă a Franței, DGSE.
Conform Sabah, Metin Ozdemir a declarat că a transmis francezilor informații cu privire la 120 de persoane, printre care și imami, contra unei remunerații lunare. De asemenea, dându-se drept membru al serviciilor turce care anchetează grupul jihadist Daesh, acesta a recrutat trei bărbați, arestați la rândul lor.
„Celula de spionaj”, cum o numește Sabah, era însărcinată cu strângerea informațiilor referitoare la asociații conservatoare, confrerii religioase și Autoritatea pentru afaceri religioase (Diyanet). Conform cotidianului turc, Metin Ozdemir s-a autodenunțat autorităților turce după ce a avut un dezacord cu agenții francezi.
Parisul nu a comentat niciodată în mod oficial aceste alegații, iar ambasadorul Turciei susține că aceste scurgeri în presă apărute recent nu ar avea „niciun raport cu actualitatea”. Cert este că, totuși, relația franco-turcă continuă să se deterioreze, avându-i ca martori pe partenerii din NATO.
Oficialitățile franceze, în frunte cu președintele Emmanuel Macron, condamnă în mod curent implicarea Turciei în conflictul din Libia și nerespectarea de către Turcia a embargoului internațional impus acesteia din urmă, precum și forajele de gaze pe care Turcia le întreprinde în largul insulei Cipru.
La începutul lunii iulie, Franța s-a retras temporar din operațiunea de securitate maritimă a NATO în Marea Mediterană, sperând să obțină un sprijin mai vizibil al Alianței în fricțiunile sale cu Turcia. Pe 10 iunie a.c., a avut loc chiar un incident naval franco-turc minor în largul Libiei.
Recomandările noastre
