Evenimentul Zilei > Actualitate > Satele sasesti din Transilvania renasc pe banii UE
Satele sasesti din Transilvania renasc pe banii UE

Satele sasesti din Transilvania renasc pe banii UE

Agricultura traditionala este singura cale de pastrare a valorilor locale.

Ecaterina Schasser baga painile in cuptor si isi ingaduie o scurta pauza de odihna.

A framantat indelung coca alba si pufoasa asternuta in albia de lemn, langa cuptorul din curte. Jarul l-a pregatit cu grija, pentru ca aluatul sa aiba suficient de multa caldura.

Framantatul si coptul painii de casa sunt o adevarata stiinta, pe care frumoasa sasoaica o stapaneste perfect dupa zeci de ani de practica. Aburinda si apetisanta, painea va sta pe masa alaturi de branza, carnatii, dulceturile si alte preparate „de casa” cu care-si hraneste familia.

Traditia, amenintata de monopolul preturilor

Traditia painii de casa se pastreaza in multe gospodarii din Saschiz, unul dintre vechile sate sasesti cu biserici fortificate din zona Sighisoara – Tarnava Mare. Localnicii nu s-au lasat ademeniti de promisiunile pline de E-uri ale preparatelor din galantare si s-au incapatanat sa manance natural.

Tavalugul industriei alimentare ameninta insa din ce in ce mai mult viata micilor producatori traditionali din zona, in special din cauza preturilor infime pe care marii procesatori alimentari le ofera pentru produsele la care au muncit din greu. „Am 20 de vaci, dar vreau sa le vand pe toate”, spune Aurelia Constantin din Cloasterf.

Munca ei nu renteaza, pentru ca pretul laptelui la punctele de colectare este ridicol. „Un litru de lapte a ajuns 6.000 de lei. Faceti o simpla comparatie cu pretul unui litru de apa minerala. Vaca trebuie ingrijita, dusa la pasunat si mulsa de doua ori pe zi. Laptele nu rasare din pamant, ca apa”, explica medicul veterinar Gheorghe Patea, din comuna Bunesti.

Adrian Suciu, din satul Crit (Kreutz), face telemea de capra, cas, branza de burduf in coaja de brad si delicioase branzeturi cu masline, boabe de piper, ardei rosu sau usturoi verde.

Fundatia Adept, fondata de un britanic, Nate Page, fost prim-secretar al Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti, il ajuta sa obtina bani europeni pentru construirea unei minifabrici de pasteurizare a laptelui si ambalare a branzei in tipla. Suciu va incerca astfel sa evite preturile infime oferite la punctele de colectare a laptelui si sa-si vanda produsele la un pret decent. Branzeturile familiei Suciu au fost prezente, zilele acestea, la Salonul Branzei „Slow Food” de la Bra, Italia.

Un colac de salvare pentru micii producatori din satele sasesti il reprezinta programele Sapard, care le ofera posibilitatea financiara de a-si dezvolta si mentine productia la un nivel rentabil. Au insa de depasit un urias obstacol birocratic – zeci de documente, cereri si avizari pentru care nu au nici stiinta, nici timpul sa le intocmeasca.

De exemplu, „Natura 2000”, care are ca scop protejarea habitatelor naturale cu specii vulnerabile de plante si animale. Daca vor reusi sa treaca de hatisul birocratic, vor primi pana la 75% din banii investiti, indiferent daca e vorba despre ferme, pensiuni agroturistice sau microintreprinderi.

De pe vremea Regelui Geza

Inclusa de Unesco, in 1993, pe lista Siturilor de Patrimoniu Mondial, zona satelor sasesti din judetele Mures, Brasov si Sibiu, un areal de 90.000 de hectare, a fost colonizata in secolele al XI-lea si al XII-lea de comunitati germanice din Flandra, Luxemburg si valea raului Moselle.

Sasii chemati de Regele Geza al II-lea al Ungariei au adus cu ei inovatii agricole, precum rotatia culturilor, suri incapatoare, dar si indeletniciri artizanale si comerciale. Au intemeiat sapte orase-cetati si 200 de comunitati mai mici.

Inainte de Primul Razboi Mondial, in Transilvania traia o comunitate puternica, de doua milioane de sasi. Acum au mai ramas doar 20.000. In Saschiz mai sunt doar 35 de sasi, majoritatea in varsta, iar la Cloasterf a mai ramas doar un batran. Localnicii din Crit spun ca putine familii de sasi mai revin in zona, si aceia doar ca sa-si revada locurile natale pe timpul vacantei.

Intoarcerea acasa

Johann Schasser este, la 23 de ani, cel mai tanar sas din Saschiz. A urmat, alaturi de familie, „mirajul german”, dar s-au intors acasa. „Era totul foarte bine acolo, insa nu ne-a atras. Doar aici ne simtim acasa”, spune el. Admite ca aici viata e destul de grea, dar nu vrea sa mai plece. Si-ar dori doar ca oamenii din Saschiz sa devina mai organizati si sa nu mai astepte ca totul sa vina de la primarie sau de la stat.

Si regreta ca aceia care revin din Germania incearca sa importe stilul de viata de acolo si sa-si ridice case cu arhitectura diferita de cea a zonei. „E pacat, pentru ca asa ne pierdem identitatea. E important sa pastram casele sasesti, cu portile mari si arhitectura specifica, sau biserica din centrul satului, catre care duc toate drumurile”, mai spune el.

PROGRAME UE

Marca de Calitate a Mediului

Primarul comunei Saschiz, Ovidiu Soaita, a muncit din greu sa-i convinga pe oameni sa se inscrie in programele Sapard. Cu ajutorul celor de la Fundatia Adept si cu ajutorul financiar de la Orange Romania, vor sa dezvolte in regiune o Marca de Calitate a Mediului, ce simbolizeaza legatura intre conservarea naturii si produsele naturale de inalta calitate.

Localnicii care s-au angajat sa pastreze modul traditional de prelucrare a pasunilor si fanetelor vor primi cate 95 de euro/ha pe an. Ei se angajeaza sa nu coseasca inainte de 15 iunie, pentru a nu intrerupe ciclul polenizarii florilor, si sa nu foloseasca ingrasaminte chimice. Un atu paradoxal al regiunii: oamenii nu au avut suficienti bani pentru a trata chimic pasunile.

CALM SI SIGUR

Ajutor antibirocratie

Nat Page si-a „lasat” ferma din Anglia pentru a da o mana de ajutor localnicilor. La inceputul anilor ‘90 a fost prim-secretar al Ambasadei Marii Britanii in Romania, ocazie cu care s-a indragostit de Transilvania si a invatat sa vorbeasca romaneste.

Page a lansat un proiect important, Leader, care incurajeaza implicarea comunitatii in dezvoltarea economica si turistica. Antreprenorii locali, fundatiile, bisericile si alti membri ai comunitatii se reunesc in asa-numitele Grupuri de Actiune Locala pentru a lua decizii importante.

Adept a dezvoltat un curs eficient de turism rural pentru a imbunatati pensiunile si a stimula activitati conexe. Cei de la fundatie au pus pe picioare un mic centru turistic in Saschiz si au inceput sa planteze panouri de orientare turistica in zona. Pe langa cursurile de agromediu sau de igiena alimentara, Adept ii ajuta pe fermieri sa aiba acces la subventiile comunitare.

„Nu poti pune un fermier sa faca dosare in trei copii, sa obtina certificate fiscale, caziere si tot felul de documente realizate pe calculator. Noi cu asta incercam sa-i ajutam, sa realizam dosarele”, spune Cristi Gherghiceanu, presedintele executiv al fundatiei. „O brosura scoasa la initiativa Printului Charles va fi distribuita in zona, in fiecare gospodarie. Aceasta incearca sa le explice oamenilor primii pasi pentru a primi bani de la UE”, explica Nat Page.

Botanistul englez

Raiul descoperit de britanici

John Akeroyd, un renumit botanist englez si membru al Fundatiei Adept, spune ca in zona satelor sasesti se gaseste o uriasa diversitate de plante si animale, peisaj pe care restul Europei l-a pierdut aproape in intregime.

„Romanii sunt mai familiarizati cu diversitatea plantelor decat englezii, ale caror pajisti au ajuns niste „deserturi verzi”, acoperite doar de iarba”, spune Akeroyd. El a devenit foarte atasat de aceasta zona; din anul 2000 isi petrece fiecare vara in „raiul” biodiversitatii locale.

Daca Marea Britanie si-a pierdut in ultimii 50 de ani biodiversitatea florala, Romania este fericita beneficiara a unui peisaj-mozaic. „Britanicii ar face din asta o rezervatie naturala, din care ar scoate enorm de multi bani prin turism.”

Pe pasunile si fanetele din Tarnava Mare, Akeroyd a identificat peste 700 de specii de flori si o mare diversitate de insecte, „o supravietuire remarcabila si una dintre ultimele comori ale Europei”. In secolul al XII-lea, sasii au adus agricultura moderna in aceasta zona, iar astazi „avem aici o foarte moderna agricultura de secol XIX”.

Plante care au fost eliminate complet in alte tari vecine, central-europene, sunt inca o prezenta obisnuita in peisajele din Romania si, cu atat mai remarcabil, se pot gasi la altitudini mici.

Dealurile sunt pline de fructe salbatice, din care locuitoarele satelor fac dulceturi delicioase, iar de un urias potential sunt nucile, din care se face atat de cautatul ulei de nuci. „In sanul UE exista o mare ingrijorare ca acest tip de agricultura care protejeaza habitatul natural va disparea complet”, spune Akeroyd.

Principala amenintare este agricultura bazata pe fertilizatori, care distruge multe specii de plante, dar si pasunatul excesiv. „Nu trebuie distruse aceste mici muzee naturale, cu combinatii ciudate de plante, multe dintre ele plasate de botanisti pe lista „rosie” a speciilor amenintate cu extinctia”, spune botanistul englez.