Parafrazând un celebru citat din Scriptură, acela din Corinteni 6:12-13 care spune „Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos”, mai că îmi vine să-l extind și să zic „Nu toate adevărurile ne sunt de folos. Pe un școlar mai încetinel la învățătură, dascălul care sfințește clasa nu-l va numi „prostănac”, ci se va strădui din răsputeri să-i fie arac pomișorului firav. De aceea m-am abținut mai bine de 30 de ani să trec momentele de furie civică, fără să spun în acele momente ceea ce credeam despre poporul meu, fără să-mi trâmbițez adevărurile mele, relative chiar dacă se bazau pe observații și concluzii rațional-obiective. Am făcut același lucru și pe toată durata de până acum a Pandemiei, deși am fost tentat zilnic. O face însă altcineva și o face mult mai bine decât aș fi putut să o fac eu.

S-ar crede că sunt momente când doar Adevărul, oricât de crunt ar fi el, mai poate salva vieți sau chiar Cetăți întregi. Cât succes poate avea o asemenea încercare? Niciunul, sau chiar unul tragic, dacă este să ne luăm după ce a pățit Laocoon. Nu știu de aceea nici cât va conta analiza absolut obiectivă, bazată pe statistici riguroase, realizată de Mihai Bonca, Senior Consultant la Brand Architecs, specialist în strategie, consultanță și training în materie de competiție pentru poziționare și diferențiere pe piața mărcilor și companiilor. Altfel spus, îi învață pe cei din afaceri să fie deștepți și abili.

Analiza realizată de Mihai Bonca asupra cauzelor din care în România Pandemia produce un dezastru este, așa cum spuneam, una absolut obiectivă, așa cum autorul o declară, bazată doar pe date 100% măsurabile, cu cifre în spate și fără niciun scop polemic. Îi dau cuvântul, prin preluarea fragmentelor esențiale ale analizei sale intitulată „Și totuși de ce nu ne vaccinăm?”, publicată pe site-ul „Brand Architects”:

Obiecțiile pe care le-am auzit(n.m. cu privire la vaccinarea anti-Covid) sunt multiple și unele pot fi de înțeles: nu puteau dezvolta atât de repede un vaccin bun”, „mai aștept să văd ce se întâmplă”, „știu pe cineva care s-a vaccinat și a murit”, „cineva s-a vaccinat și s-a îmbolnăvit”. Lista poate continua.

Poate sa ne ajute statistica sa înțelegem ce ni se întamplă? Fără să fiu vreun expert în statistică, am încercat să îmi dau în primul rând mie câteva răspunsuri. M-am uitat comparativ la țările din Europa pe diverse seturi de date. Am analizat în seturi de date publice, corelațiile dintre procentajul de vaccinare și testul PISA, GDP „per capita”, investiția „per capita” în sănatate, diverși indicatori Hofstede (Risk Aversion, Individualism, Power Distance), încrederea în guvern.

1) Corelația cu nivelul de educație (Testul PISA)

Cumva a fost logic sa încep de aici. Oamenii în mod normal nu înțeleg statistica și probabilitățile. Reacționează emoțional la stimuli. Le este frica în mod natural de rechini și avioane, în timp ce adoră să meargă cu mașina. Testul PISA verifică aplicarea în viața reală a matematicii și gândirea critică. Gândirea critică nu înseamnă neîncrederea în argumentele altora (acesta este scepticismul), ci abilitatea de a schimba punctele de vedere. Spre exemplu, să poți argumenta pro sau contra pe un anumit subiect, folosind cifre și date, nu emoții. De obicei rezultatele sunt destul de stabile și arată cat de mult reușește o populație să navigheze situațiile reale. O limita: Testul PISA este pe elevi de 15-16 ani. Însă arată cat de bine un stat îi echipează pe supușii săi.

Am comparat datele pentru 25 de tari europene privind rezultatele de la ultimul test PISA, din 2018 si procentul de vaccinare (cele mai recente date, din 22 Sept).

Corelația este directa si puternica (R = 0,70). Pot interpreta că țările cu un rezultat PISA ridicat au o populație care poate să se raporteze mai bine la realitate și au o gândire critica mai ridicată. Drept urmare, vor alege mai curând să se vaccineze. Romania se afla în compania Bulgariei si Moldovei. Educație scazută, vaccinare scăzută.

2) Corelatia cu GDP per capita

GDP per capita (“Gross Domestic Product”), măsoară cat produce o tara, în medie, pe fiecare individ. Corelația este directa si puternica (R = 0,70). Cu cît o țara este mai săracă, cu atât refuză mai mult vaccinarea. Suntem cam în aceeași companie care nu ne flatează: Rusia, Moldova, Bulgaria, Ucraina.

3) Corelația cu investiția în sănătate

GDP-ul nu se leagă doar de sărăcia sau bogăția unui individ, ci și de investiția unei țări în sănătate. Să vedem ce găsim aici. Corelația este și mai puternică (R = 0,76). Tarile cu un procentaj redus de vaccinare au un sistem feudal de sănătate, cu investiții mizerabile. Care sunt aceste tari: Romania, Bulgaria, Rusia, Ucraina si Moldova. Au de 4-6 ori mai puține investiții în sănatate, per capita, decât „2nd tier” (Polonia, Cehia, Ungaria) si de 8 – 12 ori mai putine decat “1st tier” (Germania, Austria, Olanda, samd.).

În țările “3rd tier“, oamenii au învățat să se ferească de-a lungul generațiilor de sistemul de sănătate în general. Aceasta informație le-a intrat în ADN. Nimeni nu le poate spune ca s-a schimbat ceva, întrucât pot vedea realitatea cu proprii lor ochi. O noua poveste (un vaccin), nu le va schimba opinia si reflexul de a fugi cât pot de departe. Traumele prin care au trecut, influențează și mai mult percepția realității.

4) Corelația dintre vaccinare și numărul de decese

Următoarea etapa logica a fost sa vad care este impactul vaccinării fața de numărul de decese. Am corelat cu numărul de decese în ultimile 7 zile la 1 milion”. Corelația este inversă si foarte puternica (R = -0,82). Imaginea sper ca e destul de clara. Bulgaria, Romania si Rusia conduc detașat clasamentul deceselor, având totodată și procentajele de vaccinare cele mai mici.

5) Concluzii

Plecând de la ipoteze, 3 factori influențează atitudinea în fața vaccinării:

Investițiile anterioare în sănătate (R = 0,76). Dacă acestea au fost istoric mizerabile, așa cum este cazul României, atunci oamenii nu vor avea încredere în sistemul de sănătate și vor avea o atitudine față de risc extrem de crescuta.

GDP per capita (R = 0,70). Cu cât o țară este mai săracă, cu atât mai mult oamenii nu au depățit nivelul de bază. Drept urmare omul este “risk adverse” și va fi mult mai în spate pe curba de adoptare a inovațiilor. Trebuie să se convingă în timp că decizia este buna, analizând ce fac alții. Are nevoie de perfecțiune și de certitudine, ceea ce un vaccin COVID nu poate aduce.

Nivelul de educație, arătat de Testul PISA (R = 0,70). Cu cât o țară are un sistem de educație care nu îi echipează pe indivizi cu gândire critică și abilitatea de a aplica știința în viața reala, cu atât vor avea o atitudine mai refractara la risc. Întrucât nu înțeleg ce li se întâmplă.

E nevoie de un efort uriaș de convingere, pe care nu îl va face nimeni. Doar timpul, progresul eficientei vaccinului și validarea dată de alte țări, îi va ajuta pe sceptici să își schimbe deciziile.

Mai pe scurt și mai pe înțeles, Pandemia la români, pe fondul sărăciei și lipsei de educație, a avut efecte devastatoare. Numărăm și vom număra morți în continuare. O analiză lucidă, clară acum pentru unii, intuită din capul locului de alții, dar fără niciun folos celor cărora le este mai la îndemână să pună emoția înaintea rațiunii.  Peste toate însă, o analiză foarte curajoasă, ca un diagnostic de cancer pe care un medic îl comunică pacientului bolnav, care s-a tratat până atunci cu zeamă de varză și alifie de gălbenele, în speranța că nu este prea târziu. Este deja prea târziu pentru mulți!