Sărăcia a împins ţara la emigrare şi contracepţie: Se moare pe capete, se închid şcoli, grădiniţe

De când ţara a fost copleşită de cea mai gravă criză a datoriilor suverane din istoria Europei oamenii nu-şi mai revin, familiile nu se mai gândesc la copii şi preferă să plece în lumea largă că de bunăstare nu mai poate fi vorba acasă. 

Austeritatea impusă de UE a cântărit foarte mult asupra sănătaţii şi a serviciilor publice, ceea ce a dus la o creştere a mortalităţii şi la o reducere a natalităţii. În fiecare an, în ultimii opt, decesele au fost mai mari decât naşterile şi, datorită emigrării în străinătate, populaţia greacă se micşorează cu una dintre cele mai mari rate de pe planetă, în conformitate de fapt cu ceea ce se întâmplă în toată zona balcanică.

Un popor fără de mâine

Atena a intrat în iarna demografică severă în urma izbucnirii crizei economice, a cărei acuitate a fost cea care a pus în discuţie statutul de ţară dezvoltată. De fapt, salvarea economiei elene de la faliment a fost posibilă prin adoptarea de măsuri draconice al căror impact a afectat aproape exclusiv clasa de mijloc (cea mai numeroasă) şi cea deja săracă.

Emigrarea şi contracepţia

Familiile greceşti, confruntate cu dispariţia confortului bunăstării şi cu implozia pieţei muncii, au reacţionat în două feluri: emigrarea şi contracepţia. Între 2008 şi 2012, naşterile anuale au trecut de la 118.302 la 100.980, o reducere de aproximativ 10%. În ultimul deceniu, aproximativ 500.000 de greci au ales să se expatrieze, iar populaţia a fost în scădere constantă: de la 11.240.000 de locuitori în 2010, la 10.448.000 în acest an.

Stațiunea cunoscută de romani și regii Ungariei, acum uitată

Cod galben de ploi, vânt puternic, lapoviță și ninsori, în România

Mai multe decese decât naşteri

Recesiunea demografică a început în 2011, atunci când decesele anuale au depăşit naşterile. Anul trecut, ca exemplu, Autoritatea Elenă de Statistică a înregistrat un decalaj între decese şi naşteri de 33.857 persoane: 86.440 de naşteri faţă de 120.297 de decese. Dacă tedinţa va continua în acest fel, până în 2050 Grecia ar putea pierde între 800.000 şi 2 milioane de locuitori.

Fără copii, fără şcoli, fără grădiniţe

Din 2009, nu s-au deschis şcoli noi în Grecia, nici măcar grădiniţe, din pricina lipsei de înscrieri. Între 2009 şi 2014, un număr de 1705 unităţi şcolare au fost închise, mai precis 509 grădiniţe, 796 şcoli primare şi 400 şcoli generale. În Attica, regiunea capitalei, guvernul a anunţat închiderea a 14 grădiniţe şi 9 şcoli primare în ultimul an. Până în 2035, s-a estimat că numărul total de copii înscrişi la grădiniţe va mai scădea cu încă 29,2 %, o catastrofă demografică, potrivit celor relatate de it.insideover