În ziua de 24 iunie, în Calendarul Ortodox se sărbătorește nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în tradiția populară drept ziua Sânzienelor sau Drăgaica.

Conform tradiției creștine, Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul dintre prorocii Legii Vechi, care a unit Vechiul Testament cu Noul Testament și care l-a botezat în apa Iordanului pe Iisus. Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul a stat sub semnul unei minuni, deoarece a venit pe lume din părinţi înaintaţi în vârstă, care nu avuseseră copii. Este vroba despre preotul Zaharia şi nevasta sa Elisabeta.

Vestea naşterii Sfântul Ioan s-a făcut de către Arhanghelul Gavriil, care s-a arătat preotului Zaharia pe când slujea la Templu. Pentru că nu a crezut cuvintele celui trimis de Dumnezeu, preotul a fost pedepsit cu muțenia până la naşterea pruncului. Abia atunci i-a reventi graiul și a putut rosti numele noului născut.

Biserica Ortodoxă are şase zile de prăznuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul. În ordine calendaristică, de la începutul anului bisericesc (1 septembrie), acestea sunt 23 septembrie – Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul; 7 ianuarie – Soborul Sfântului Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan (a doua zi după Teofanie – Bobotează), 24 februarie – Întâia şi a doua aflare a Capului Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, 25 mai – A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul și 24 iunie – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Originea sărbătorii de Sânziene

În tradiția populară românească, în ziua de 24 iunie poartă numele de Ziua de Sânziene ori Drăgaica. Potrivit istoriei, sărbătoarea Sânzienelor are la bază un cult pentru zeiţa Diana, în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”. În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.

Sânzienele reprezintă şi o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, drept pentru care în această zi au loc o serie de ritualuri pe care fetele tinere le urmează, astfel încât să-şi viseze ursitul şi ziua în care se vor mărita.

Legendele spun că sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii și care se prind în horă dând puteri magice plantelor. Dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, fac culturile să rodească, dau prunci sănătoşi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele şi tămăduiesc bolnavii. În schimb, dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, devin asemenea ielelor sau rusaliilor și se răzbună pe cei care nu le acordă cinstea pe care o merită.

Obiceiuri și tradiții de Sânziene

În această zi, a Sânzienelor, tinerele, îmbrăcate în straie populare, împletesc cununi de flori de sânziene și le aruncă peste casă. Se spune că, în cazul în care cununile vor rămâne pe acoperiș, fetele se vor căsători în acest an.

Ori, după alte obiceiuri, fetele tinere strâng florile și le pun sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în speranța că-și vor visa ursitul. În alte zone, fetele lasă coronițele peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața le găsesc pline de rouă este semn sigur de măritiș în vara care începe. În alte părți există obiceiul ca aceste cununi să fie agățate la porți sau lăsate să plutească pe apă. Aceste cununi reprezintă legătura între lumea aceasta şi lumea cealaltă.

În seara din ajunul sărbătorii gospodarii agață cununi de sânziene la colțul dinspre răsărit al casei, iar a doua zi verifică dacă în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/pene de la păsări. Dacă se întâmplă este semn că anul va fi bun mai ales pentru aceste animale. De Sânziene, florile prinse în coronițe sau legate în formă de cruce sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Ce nu ai voie să faci de Sânziene

Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbații nu scapă ușor, pe aceștia așteptându-i pedepse îngrozitoare dacă au jurat strâmb ori au făcut fapte rele.

De asemenea, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri. Astfel, se spune că cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.