În această noapte, de Sânziene, ielele pot fi îmblânzite, iar tinerele pot să-şi afle destinul, spălându-se, la răsăritul soarelui, cu roua curăţată de pe flori. În această noapte, în Capitală, bucureştenii sunt aşteptaţi să-şi amintească de tradiţii în grădina Muzeului „Minovici“.

Asociaţia „Prietenii Muzeelor Minovici“ organizează, pentru al doilea an consecutiv, „Noaptea de Sânziene“. În premieră, în 2008, Sânzienele se sărbătoresc şi la Muzeul „Theodor Pallady“.

În livada Vilei cu Clopoţei de la Şosea (strada Nicolae Minovici, nr. 1, lângă Fântâna Mioriţa), publicul va avea parte de un spectacol combinat, cu note de tradiţionalism şi modernism deopotrivă. Tema acestei ediţii, „Magia artei“, va reuni în aceeaşi grădină studenţi şi profesori de arte, muzicieni şi creatori de modă.

Show marca Marius Mihalache

Petrecerea începe la ora 19.00. O oră mai târziu, vizitatorii vor afla, pe îndelete, de la specialişti ai Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, care este semnificaţia nopţii de Sânziene. Primul moment artistic al serii stă sub semnul ţambalului, la care va cânta Marius Mihalache, acompaniat de trupa sa – Dragoş Mihu (tobe) şi Nicu Baran (bas).

Cei trei vor interpreta piese tulburătoare care, sub numele „Revenirea la rădăcini“, vor împleti folclorul cu jazzul. Apoi, studenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică vor dansa în spectacolele despre semnificaţia Sânzienelor – „Gallium verum“, „Cununi şi cruci“ şi „Făclii“. Între reprezentaţii, vizitatorii vor putea admira expoziţiile organizate sub cerul liber. Defilare în grădină La rândul lor, scenografii Gabriela Turturea şi Dragoş Buhagiar vor da un plus de vibraţie artistică nopţii printr-o serie de şase lucrări de sculptură ţesută.

Special pentru evenimentul de la „Minovici“, 17 creatori de modă – între care Venera Arapu, Wilhel-mina Arz, Răzvan Ciobanu, Lena Criveanu, Irina Marinescu, Stephan Pelger, Catinca Roman, Carmen Secăreanu şi Liliana Ţuroiu Udrea – vor prezenta tot atâtea rochii originale pentru „zânele bune“.

LA „PALLADY
 
Ceai în Casa Melik

Intitulată „Un ceai de Sânziene la Pallady“, această seară va fi una specială şi la muzeul din Casa Melik. Evenimentul, organizat de Muzeul Naţional de Artă al României, are în desfăşurător concerte de muzică clasică şi ceai din partea casei pentru toţi vizitatorii din nocturnă. Recitalurile vor fi susţinute de Costin Soare (chitară clasică, între orele 19.30-20.30) şi Mihai Ghiga, împreună cu Mircea Ionescu şi Claudiu Lobonţ (vioară şi chitară clasică, de la orele 21.00 la 21.30 şi de la 23.00 la 23.30). În aşteptarea Sânzienelor, grădina cu flori a Muzeului „Theodor Pallady“ (Strada Spătarului, nr. 12) va fi special amenajată cu lampioane, pentru a păstra legenda potrivit căreia în această noapte apar focuri deasupra Pământului, care marchează locurile în care au fost îngropate comori.

TRADIŢII&OBICEIURI


„Zâne bune“

„Sânzienele“ sunt datini autohtone, al căror nume dac s-a pierdut. S-a păstrat în schimb cel român – „Sânziana“ (de la Sancta Diana), care circulă şi azi în Ardeal, şi cel slav, „Drăgaica“, care circulă în Muntenia şi Oltenia. Legenda spune că Sânzienele sunt fete de o frumuseţe deosebită, care, odată ce se prind în horă, le „dau puteri“ plantelor, pentru a fi folosite ca leacuri împotriva tuturor bolilor. Se spune că, în noaptea de 23 spre 24 iunie, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântă şi dansează, împart rod holdelor şi înmulţesc animalele şi păsările. Spre deosebire de Rusalii, reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt „zâne bune“. Dar şi ele pot deveni foarte dăunătoare, stârnind din senin vijelii şi ploi cu grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu „lanţul Sânzienelor“. În unele zone ale ţării, fetele adună flori de Sânziene – plante cu flori galben-aurii, plăcut mirositoare, care cresc prin livezi, păşuni sau la margini de păduri şi poieniţe, pe care le atârnă la porţi, uşi, ferestre şi chiar în straturile de legume. Se crede că plantele vor ocroti gospodăria de forţele malefice. Tinerele îşi pun florile sub pernă pentru a-şi afla ursitul. În alte regiuni, fetele aruncă pe casă cununi de Sânziene: dacă acestea ră- mân pe acoperiş, e semn de măritiş. În această noapte, femeile pornesc spre locuri numai de ele ştiute pentru a aduna ierburi de leac şi de descântece. În Bucovina se consideră că în această noapte amuţeşte şi cucul, vestind astfel că începe sezonul cositului şi al secerişului.