Luni, 9 ianuarie 2017, seara, România tv a difuzat o nouă înregistrare cu Sebastian Ghiţă dînd în vileag pe cei cu care a colaborat la comiterea unor abuzuri politico- mafiote şi, mai ales, dîndu-se în vileag pe el însuşi, ca unul dintre înfăptuitori.

 Confesiunea lui Sebastian Ghiţă s-a referit la conţinutul unei întîlniri pe care ar fi avut-o, în data de 1 februarie 2015, la vila sa de la Cheia, cu Florian Coldea, venit aici -susține autorul confesiuniicu familia.

Potrivit lui Sebastian Ghiţă, la această întîlnire, el i-ar fi reproşat lui Florian Coldea că „blochează România şi nu numai”, prin ameniţarea adresată lui Victor Ponta cu arestarea dacă face autostrada Comarnic-Braşov. Florian Coldea i-ar fi răspuns că „europenii vor autostrada Piteşti-Sibiu pentru că acolo e definit culoarul european, iar restul de bani îl păstrăm pentru armament”- Ca urmare a acestei controverse – susţine Sebastian Ghiţă – „pe 17 februarie, eu şi Ponta ne-am trezit cu un dosar”. Pentru a dovedi că întîlnirea a avut loc, Sebastian Ghiţă a însoţit confesiunea de o înregistrare a uneia dintre camerele sale de supraveghere care arată, fără dubiu data de 1 februarie 2015. Era după demisia lui George Maior şi preluarea funcţiei de director interimar de către Florian Coldea.

Cercetarea de Istorie m-a obişnuit (am mai scris despre asta) cu verificarea critică a documentelor de pe masa de studiu prin raportare la alte documente şi prin necesara lor supunere examenului a ceea ce se numeşte Logica bunului- simţ.

Am folosit acest mijloc în analiza tuturor Scandalurilor din ultimii ani provocate de dezvăluiri sub formă de texte sau de imagini.

Am trecut prin filtrul verificării critice Scandalul fotografiilor de la Paris ale Elenei Udrea şi Alinei Bica, Afacerea numită amînarea Procesului ANI în cazul candidatului Klaus Iohannis, Diversiunea Diaspora nu e lăsată să voteze, Rechizitoriul DNA împotriva lui Liviu Dragnea în cazul Referendumului, dezvăluirile Elenei Udrea (Jurnal, Denunţ, intervenţii în Presă), Afacerea Alina Bica, Dosarul Black Cube, Rechizitoriile în cazurile Gabriel Berca, Dan Andronic, Miş-maşurile prin care s-a albit în 2012 Plagiatul Codruţei Kovesi. Graţie verificării critice, am fost primul jurnalist român care a ridicat semne de întrebare privind evenimentele din decembrie 1989 (februarie 1990) şi singurul care a pus la îndoială varianta de la Cotroceni a Răpirii jurnaliştilor, în 2005.

Am făcut acest scurt bilanţ nu pentru a mă supraestima ca Istoric al clipei, ci pentru a-mi încredința cititorii că şi în cazul Sebastian Ghiţă aplic cu maximă seriozitate instrumentul verificării critice. Acest instrument seamănă mult cu bisturiul folosit de chirurg.

Asemenea Sistemului, verificarea critică e neutră, aseptică, lipsită de emoţii. Din start trebuie precizat, de pe pozițiile celui care folosește verificarea critică în analiza evenimentelor, că dezvăluirile lui Sebastian Ghiță nu pot fi trecute cu vederea, cum încearcă Divizia Presă a Binomului, pe motiv că autorul ar fi un urmărit penal, un fugar, un bandit, și alte cele. Neluarea lor în seamă ar fi fost justificată dacă Sebastian Ghiță ar fi fost un oarecare față de Sistemul ale cărui Abuzuri le deconspiră. Dacă Sebastian Ghiță s-ar fi referit, să zicem, la abuzurile lui Nicolae Manolescu ca președinte pe viață, ba chiar și de dincolo de viață, al Uniunii Scriitorilor, sursă de parale și de carne macră pentru el, am fi avut serioase îndoieli că merită o minimă atenție. Nu de alta, dar Uniunea Scriitorilor e un domeniu cu care Sebastian Ghiță n-are nici o legătură, nici măcar tentativa în adolescență de a fi scris versuri stîngace.

Sebastian Ghiță are toate datele pentru a fi identificat drept un om al SRI. Dacă nu ofițer acoperit, atunci colaborator la multe Operațiuni de tip treburi murdare ale SRI.

Prin urmare, dezvăluirile sale, indiferent de statul său de urmărit penal ( un statut lesne de dobîndit în România, cum ne arată cazul Alina Bica, devenită peste noapte din procuror șef DIICOT, pușcăriașă), aparțin unui tip din interior, unui tip care nu numai c-a văzut lucrături mafiote, dar a și participat din plin la multe dintre acestea.

Mărturiile lui Pacepa din Orizonturi roșii erau ale unui fost securist.

Asta nu i-a oprit pe americani să le ia în serios.

Dezvăluirile lui Sebastian Ghiță despre rolul lui Florian Coldea în blocarea autostrăzii Comarnic- Brașov nu rezistă la o minimă verificare critică.

Om normal, eu nu cred că un premier poate fi oprit în voința sa de a face poporului său o autostradă de teama că l-ar putea aresta fie și atotputernicul șef al Operativului din SRI, deși personalitatea de momente pisicești a lui Victor Ponta ar fi un argument că Sebastian Ghiță are dreptate.

Om normal, eu nu cred că Florian Coldea deține atîta putere în țara asta, deși în ultimul timp sunt mulți care încearcă să mă convingă că e infinit mai puternic chiar decît Klaus Iohannis.

Om normal, eu nu cred că un ofițer român de informații poate servi unor interese criminale, precum cele ale firmelor de armament străine, deși după dezvăluirile lui Sebastian Ghiță mi s-au spus multe lucruri despre o așa zisă cetățenie americană a lui Florian Coldea.

În privința autostrăzii Comarnic- Brașov, deocamdată dezvăluirile lui Sebastian Ghiță mi se par simple acuzații fără probe. Nu pot însă să nu iau în seamă adevărul destăinuit de camera de luat vederi.

Pe 1 februarie 2015, prim adjunctul directorului SRI îl vizita pe parlamentarul și membrul Comisiei SRI, Sebastian Ghiță, la vila de vacanță a acestuia. Ce căuta Florian Coldea într-un asemenea loc rămîne ca SRI să ne explice. Și alte dezvăluiri din seria realizată de Sebastian Ghiță nu rezistă verificării critice. Toate conțin însă, pe lîngă afirmații greu de dovedit sau chiar greu de verificat de către jurnalistul investigator, și date precise, lesne verificabile. Printre acestea aș trece:

Dezvăluirile privind miș-mașul din 2012 în urma căruia CNE PSD-ist a al- bit-o pe Codruța Kovesi; Autodenunțul în ce privește execuția mafiotă a lui SOV; mărturisirile privind înființarea RTV ca misiune primită de la SRI; dovezile privind implicarea financiară în aducerea lui Nicolae Popa; Relația mai mult decît apropiată cu Codruța Kovesi; Relațiile de excepție cu conducerea SRI.

Aceste date concrete explică într-un fel o realitate pe care SRI și DNA, dar mai ales Klaus Iohannis, ar trebui s-o ia în seamă:

Incredibilul impact în opinia publică al dezvăluirilor lui Sebastian Ghiță. Dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă au parte de un interes uriaş din partea opiniei publice. Ratingurile României tv, chiar şi cînd le dă în reluare le întrec pe cele ale emisiunilor spectacol difuzate de Pro tv şi Antena 3.

Emisiunile care dezbat aceste dezvăluiri fac şi ele ratinguri copleşitoare.

Temeiurile acestui succes mediatic nu sînt prea complicate.

Dezvăluirile au toate ingredientele pentru a fi producţii de succes mediatic: -Aparţin unui fugar, unui urmărit general, care a înregistrat dezvăluirile şi le dă cu ţîrîita, potrivit tacticii aşteptării definite drept aţîţătoare. Misterul condiţiei autorului (unde e? de ce a fugit? Cum ajung casetele la România tv?) potenţează urieşeşte caracterul senzaţional al difuzării.

– Se referă la întîmplări petrecute dincolo de uşile închise ale unor instituţii remarcate prin secretomania lor: SRI, DNA.

– Au drept principale personaje înalţi funcţionari ai statului, mai puţin cunoscuţi în ipostaze de oameni simpli: Florian Coldea, atotputernicul şef al SRI, vine la vila de la munte a lui Sebastian Ghiţă cu familia, ca să-şi petreacă week-endul. Codruţa Kovesi, conturată de propagandă ca Femeia de oţel a naţiunii, se dă în stambă la petreceri, Victor Ponta e şantajat.

– Explică evenimente istorice prin întîmplări strict omeneşti. Codruţa Kovesi e numită şefă la DNA în urma unei întîlniri la o vilă a SRI, SOV e arestat în urma unei relaţii aparte între Sebastian Ghiţă şi Codruţa Kovesi.

– Folosesc instrumente de tip conspirativ: înregistrări secrete, puse la păstrare, emailuri personale.

Acestor emisiuni cu un impact uriaş în opinia publică, prin caracterul lor de spectacol, Binomul SRI-DNA le opune nişte sughiţuri.

– Dezvăluirile sînt puse la îndoială pe site-uri şi pe bloguri, toate lipsite de forţa imaginilor.

– Dezvăluirile sînt contracarate prin strategia Ştirilor care nu există de Divizia Presă, fără a se lua în considerare că tăcerea asupra lor alungă pînă şi pe fanii Binomului, curioşi să vadă ce-a mai zis Sebastian Ghiţă.

Prin ofițerii acoperiți de la CNA, SRI încearcă să blocheze difuzarea și dezbaterea înregistrărilor, semn limpede că Serviciul și-a pierdut uzul rațiunii. Adevărate sau nu în totalitatea lor, dezvăluirile lui Sebastian Ghiță au un impact devastator asupra imaginii în opinia publică a două instituții din România de azi:

SRI și DNA.

Poate că așa cum speră capii SRI și capii DNA, Scandalul va trece fără a avea vreun efect concret asupra celor două instituții.

Da, dar va rămîne noua slăbire a încrederii în cele două instituții, zguduite în ultimul an de scandaluri uriașe, cum n-a fost zguduită într-un timp atît de scurt nici o instituție postdecembristă. Dintre cele două instituții mă interesează SRI. DNA e o instituție a cărei importanță pentru națiunea română a fost exagerată printr-o Diversiune menită a face din Lupta împotriva Corupției un prilej de răfuieli politicomafiote. De aceea sunt convins că DNA e o instituție care-și poate permite să se lipsească de încrederea românilor.

SRI, nu-și poate permite acest lucru. SRI e o instituție care și-a dobîndit cu greu în postdecembrism minima imagine de instituție diferită de fosta Securitate. SRI e o instituție cheie pentru națiunea română, bazată ca orice Serviciu secret în democrație, pe încrederea populației.

De aceea stîrnește nedumerire politica adoptată de SRI față de acest nou Scandal: Tăcerea.

Tăcerea care exprimă politica subsumată principiului Cîinii latră, caravana trece. Să nu-și dea seama Eduard Hellvig că trebuie făcut ceva?

Mi-e greu să cred că Eduard Hellvig, pe care l-am salutat ca un director care și-a propus un salt în relația SRI cu opinia publică, să nu-și dea seama că principala victimă a Scandalului e el și nu Florian Coldea, pentru că el și nu Florian Coldea răspunde de imaginea SRI?

Că, adoptînd politica dezastruoasă a struțului, riscă să treacă drept chestia aia în ploaie și nu drept ceea ce e- directorul SRI?