ARBORE GENEALOGIC. Ca să nu fiţi luaţi prin surprindere când vă întâlniţi cu verişori, unchi, cumnaţi, cuscri şi cumetri, aflaţi exact ce fel de rudă vă este fiecare dintre ei.

Botezurile, sărbătorile, onomasticile sau nunţile sunt ocazii în care vă întâlniţi cu tot felul de rude pe care nu le-aţi mai vazut de ceva vreme sau chiar niciodată în viaţă. Unii pretind că vă sunt veri, nepoţi de veri sau cumetri şi zâmbiţi încurcaţi, întrebându-vă ce ar putea să însemne asta mai exact şi cum aţi ajuns să vă înrudiţi cu respectivii fără să ştiţi.

Sociologii explică faptul că astfel de situaţii sunt extrem de fireşti. Numărul de rude fiind mare, este imposibil să le cunoşti pe toate, mai ales când este vorba despre o familie cu multe ramuri, aparent îndepărtate.

Cine ne sunt rude şi de ce grad

Rudele fireşti sunt cele cu care avem o legătura de sânge, cea dintre două sau mai multe persoane care coboară unele din altele, precum tatăl, fiul, nepotul de fiu, sau care, fără a descinde unele din altele, au un autor comun, precum fraţii între ei sau verii primari. Punctul comun în ambele cazuri îl reprezintă, deci, faptul naşterii.

Sunt rudele cu ajutorul cărora ne descoperim rădăcinile şi ne putem identifica individualitatea. „Solidaritatea relaţiilor de rudenie este pe de o parte un comportament indus în copilărie, pe când ne jucam cu verii şi verişoarele şi primeam cadouri de la mătuşi şi unchi. Pe de altă parte, este şi un comportament firesc, o nevoie psihologică de a ne alătura celor cu care avem o legătură de sânge“, explică sociologul Marius Pieleanu.

Gradul de rudenie măsoară distanţa dintre rude. La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se socoteşte după numărul naşterilor. Astfel, fiul şi tatăl sunt rude de gradul unu, iar nepotul de fiu şi bunicul sunt rude de gradul doi. Tot de gradul doi sunt fraţii, în timp ce unchiul şi nepotul de frate sunt rude de gradul III, iar verii între ei sunt rude de gradul IV.

Dacă la gradul I şi II este destul de simplu să vă identificaţi rudele, greul începe de la gradul III încolo. Vă puteţi întreba, de exemplu, ce sunt copiii dumneavoastră pentru unchiul sau mătuşa, care la rândul lor sunt fratele sau sora tatălui dumneavoastră. „V-aţi putea gândi că sunt strănepoţi? Ei bine, nu, sunt tot nepoţi“, afirmă antropologul Adrian Majuru.

RELAŢII DE AFINITATE

Cuscrii şi cumetrii

O categorie mai aparte de rude sunt cele „căpătate“ prin căsătorie sau botez. Mai exact, cele pe care le aducem familiei noastre în momentul în care ne căsătorim, ne boteză m copiii, cununăm un alt cuplu sau le botezăm copiii. Astfel, apar deodată cumetrii şi cuscrii, rude cu mare importanţă în familia lărgită şi cu care ne întâlnim destul de des la evenimentele din familie. Cumetrii sunt denumiţi naşul sau naşa în raport cu părinţii copilului botezat ori cu alte rude ale acestuia.

„Relaţia dintre socri se numeşte şi cumetrie. Ei sunt cumetri, din relaţia de încuscrire, dar şi naşul copilului meu îmi este cumătru“, explică antropologul Adrian Majuru. Cumetri devin şi cei care au cununat cuplul şi cei care doar le-au botezat unul sau mai mulţi copii. Aceste relaţii se numesc de afinitate, adică reprezintă legătura dintre soţi şi rudele celuilalt soţ. Afinitatea nu există între rudele unui soţ şi rudele celuilalt. De exemplu, sunt afini nora şi socrii, ginerele şi socrii săi, cumnaţii între ei, dar nu şi cuscrii între ei. Afinitatea este un efect al căsătoriei, existând numai atât timp cât căsătoria nu încetează.