Senatul a avizat deja proiectul de lege privind scăderea contribuțiilor sociale cu cinci puncte. Ministerul Finanțelor se opune, din cauza lipsei banilor la bugetul de stat

Scăderea contri buțiilor sociale cu trei puncte la angajat și două puncte la angajator, inițiativă a patru deputați PSD, a trecut deja zilele trecute de Senat. Camera Deputaților este for decizional. De departe cea mai dorită măsură de către mediul de afaceri, scăderea CAS era prevăzută în varianta inițială de Cod Fiscal, promovată anul trecut de PSD. Dar a trebuit sacrificată, fiind susținute alte decizii cu impact electoral major. Este vorba de tăierea cotei generale de TVA și a cotei de TVA la alimente, dar și de creșterile salariale. Inițiațiva deputaților PSD reanimă speranțele mediului de afaceri. Dacă ar fi aprobată, măsura ar intra cel mai probabil în vigoare de anul viitor.

„Măsura ar fi favorabilă, ținând cont că ar încuraja creșterea locurilor de muncă, adevărata problemă a României în prezent”, a comentat pentru EVZ Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. „Pe de o parte ar reduce povara pentru angajator, pe de alta ar lăsa la îndemână bani angajatului, care s-ar duce în consum. Mai ales că aportul TVA la majorarea consumului a cam început să se reducă. Din păcate, consumăm însă din import”, a mai comentat acesta.

Un loc de muncă la fiecare 74 existente

Matematic, scăderea CAS cu 2 puncte la angajator ar permite ca în economie să se creeze încă un loc de muncă la fiecare 74 de posturi existente, din economiile create, potrivit calculelor EVZ.

Astfel, cheltuielile totale ale unui angajator pentru un salariat cu venitul mediu sunt de 3.700 de lei, lunar. Dacă un patron va economisi 2%, în fiecare lună, înseamnă că pune deoparte 58 de lei (2% din 2.800, salariul brut), de la fiecare angajat. Iar de la 73 de angajați se fac economii pentru încă un loc de muncă.

Aproape 90 de lei în plus la angajat

De cealaltă parte, pentru angajat, scăderea CAS cu trei puncte ar însemna un plus la salariu de 87 de lei. Bani care, speră inițiatorii legii, se vor duce în consum, ceea ce va încuraja creșterea economică. „Creșterea economică a putut fi posibilă și datorită creșterii productivității în mediul privat; în același timp, (...) angajații au putut reinvesti fondurile disponibile”, scrie în expunerea de motive a proiectului de lege.

Ministerul Finanțelor spune că nu sunt bani

Finanțele au însă de gestionat un buget subțiat serios de măsurile din Codul fiscal și de creșterile salariale. Dacă anul trecut, în primele patru luni, bugetul se bucura de un excedent de 6 miliarde de lei, anul acesta suma a scăzut la nici 200 de milioane de lei.

Pusă în fața unei măsuri care ar priva bugetul de alte câteva miliarde bune, ministrul Finanțelor, Anca Dragu, spune că nu sunt bani. „Am făcut un calcul de impact. Ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei (aplicarea acestei măsuri - n. r.) Este o sumă foarte mare și, pentru bugetul din 2017, deficitul bugetar este destul de mare. Nu avem loc pentru o reducere a veniturilor atât de mare”, a explicat, ieri, oficialul.

Mai nuanțat, președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru, spune că scăderea CAS ar fi fost de preferat reducerii TVA. „În loc de reducerea atât de agresivă a TVA ar fi fost potrivită mult mai mult o reducere a CAS. Din păcate, acum, reducerea de CAS, trebuie spus foarte ferm, cu un impact bugetar estimat de circa 7 miliarde lei, nu are loc în buget”, a spus acesta. În 2014 CAS a fost redus de asemenea cu 5%, iar impactul pe buget a fost mult mai mic decât estimările, le reamintește însă Cristian Pârvan celor doi oficiali.