Deputatii au adus 120 de modificari Codului Penal. Cele mai multe ii pun pe anchetatori in imposibilitatea de a strange probe impotriva infractorilor.

Camera Deputatilor a adoptat, saptamana aceasta, cu o rapiditate uimitoare, un set de peste 120 de modificari la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala, care, daca vor intra in vigoare, ii vor pune pe procurori in imposibilitatea de a strange probe impotriva infractorilor pe care ii ancheteaza.

Printre mijloacele de proba care vor deveni inutile, daca nu chiar imposibil de obtinut, se numara perchezitiile domiciliare si interceptarile sau inregistrarile de convorbiri.

Perchezitia, cu voie de la infractor

Procurorul nu va mai avea voie sa perchezitioneze locuinta unei persoane pe care o cerceteaza pentru comiterea unei infractiuni decat dupa ce ii va cere acesteia sa ii puna la dispozitie, de buna voie, obiectele sau documentele care o acuza. Anchetatorul va putea solicita judecatorului un mandat de perchezitie doar daca este refuzat de presupusul infractor.

Practic, in situatia unui omor in care anchetatorul nu a gasit arma crimei, dar banuieste ca aceasta se afla in locuinta suspectului principal, conform legii adoptate de parlament, procurorul va fi pus in situatia de a se adresa oficial ucigasului si de a-i cere sa-i puna la dispozitie arma cautata. Acest amendament a fost introdus de Comisia juridica a Camerei Deputatilor pe motiv ca ar exista un „vid legislativ” in materie.

Telefoane interceptate cu stiinta celor urmariti

Deputatii au restrans semnificativ si posibilitatea anchetatorilor de a folosi in anchetele lor interceptarea sau inregistrarea audio-video a unor convorbiri. Daca in prezent acest lucru se poate face si in fazele preliminare ale unei anchete, legea votata in parlament ii obliga pe procurori ca mai intai sa inceapa urmarirea penala in cauza si sa ii instiinteze pe cei vizati despre infractiunile pentru care sunt cercetati. Abia dupa aceea pot cere mandat de interceptare a telefonelor. Amendamentul a fost propus de deputatii PSD cu motivatia: „Pentru respectarea drepturilor omului”.

Furtul grav, de la 9 milioane de euro in sus

In actualul Cod Penal, se considera ca o infractiune are consecinte deosebit de grave daca a produs o paguba materiala mai mare de 200.000 de lei, adica aproape 60.000 de euro. Legea votata de deputati ridica acest prag pana la 30 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, un furt sau o inselaciune mai mica decat 9.000.000 de euro nu mai sunt considerate infractiuni grave si nu mai pot fi sanctionate cu pedepse mai mari.

De pilda, fostul director Romsilva, Ion Dumitru, actual deputat PSD, este judecat in prezent pentru un prejudiciu de trei milioane de euro, pentru care risca intre 5 si 15 ani de inchisoare. Legea votata de alesi ii scade pedeapsa la maximum 6 ani. Deputatii au formulat acest amendament la lege fara sa se mai oboseasca sa il motiveze.

FARA SURPRIZE

Sunt vizati si jurnalistii?

O alta modificare adusa Codului Penal pare sa-si aiba izvorul in recentul caz „Remes”. Prin legea votata de deputati se incrimineaza „divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio-video, fara drept, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de aceasta din greseala sau intamplare”.

Daca aceasta fapta a fost savarsita de catre o persoana in exercitarea atributiilor de serviciu, pedeapsa propusa de deputati este de la doi la sapte ani de inchisoare. Formularea amendamentului este insa foarte ambigua si nu precizeaza clar daca aceasta infractiune s-ar putea aplica si jurnalistilor.