S-a ales praful de aerul Capitalei

S-a ales praful de aerul Capitalei

Raportat la standardele de mediu din Uniunea Europeană, Bucureştiul anului 2008 poate fi considerat o adevărată bombă ecologică.

Traficul e o sursă uriaşă de monoxid de carbon, centralele electrotermice şi platformele industriale depăşesc frecvent limitele de emisii de noxe, iar zecile de şantiere din Capitală ne obligă să înghiţim tone de praf. Spaţiile verzi se topesc văzând cu ochii, sub betoane şi plantaţii de pungi şi PET-uri.

Ziua Mediului, sărbătorită astăzi în toată lumea, este o bună ocazie pentru bucureşteni să-şi întrebe viitorii edili câtă apă poluată va mai curge pe Dâmboviţa până când Bucureştiul va deveni un oraş curat.

Ceaţă toxică şi nori de praf

Ne puteți urmări și pe Google News

Zece minute de aşteptare întro staţie de tramvai, printre maşinile care demarează de la semafor, îl regalează pe bucureşteanul de rând cu un cocktail otrăvitor de monoxid de carbon, metale grele şi praf. Studiile cele mai recente arată că 70% din emisiile care poluează aerul Capitalei provin din ţevile de eşapament. Vehiculele aruncă în aer tonele de praf produse de şantierele de construcţii din oraş.

Amenzile anemice ale Gărzii de Mediu nu i-au convins încă pe constructori să investească în rampe de curăţare a roţilor de camioane şi nici să asigure transporturile de materiale cu plase speciale. Cantitatea de praf din Bucureşti este estimată astăzi la 260-280 de tone pe kilometru pătrat, adică de peste zece ori mai mult decât în celelalte capitale europene.

Spaţiile verzi, la index

Copacii, cele mai eficiente „aspiratoare“ de praf, cad cu miile pe altarul intereselor imobiliare. Scandaluri intens mediatizate precum „Parcul Bordei“ reflectă drama unui oraş în care zeci de terenuri cu vegetaţie spontană sunt retrocedate cu mărinimie şi acoperite de betoanele noilor construcţii.

Primăriile adoptă pe bandă rulantă Planuri Urbanistice Zonale, care permit constructorilor să modifice structura clădirilor şi să încalce obligativitatea de a rezerva un minimum de 30% din suprafaţa terenurilor vegetaţiei. Fiecare bucureştean va avea dreptul, în 2014, la 26 de metri pătraţi de spaţiu verde, iar autorităţile trebuie să găsească terenuri virane pentru a le extinde. La actuala frenezie imobiliară, viitorii edili vor ajunge să planteze copaci pe blocuri.

Alergii, bronşite şi stres

De la periferie, „salba“ de centrale termice a oraşului aruncă în atmosferă mii de tone de dioxid şi monoxid de carbon, dioxid de sulf şi oxizi de azot. Cele opt staţii de monitorizare a aerului din Bucureş ti transmit date care dau fiori, în special în zilele caniculare. Obişnuită să le ignore, primăria generală „uită“ să emită avertismente.

Autorităţile se dau de ceasul morţii că românii fumează prea mult, dar evită să spună că poluarea e cel puţin la fel de nocivă. Alergii, bronşite cronice, anemii, oboseală cronică şi stres, acestea sunt doar câteva din bolile „profesiei“ de bucureş tean. Trâmbiţate ca soluţie viabilă la descongestionarea traficului, bandele speciale pentru biciclişti au fost încropite peste noapte cu materiale proaste şi exclusiv pe trotuarele presărate cu zeci de obstacole. Vechea ciorovăială între biciclişti şi şoferi s-a mutat şi pe teritoriul pietonilor.

S-avem puţintică răbdare!

Promisiunile autorităţilor de mediu şi ale primăriilor par încremenite într-un veşnic proiect. Agenţia de Protecţie a Mediului Bucureşti, Primăria Capitalei şi Poliţia Rutieră vor începe abia în toamnă un plan integrat de reducere a poluării.

Ni se spune că în cinci ani vom avea trafic descongestionat, parcări subterane, un transport în comun decent, mai multe spaţii verzi, reduceri de impozite pentru vehicule cu emisii reduse, mai multe piste şi multe alte lucruri minunate care ne vor face aerul mai respirabil. Până atunci, luminiţa verde de la capătul tunelului se va distinge mai greu din cauza poluării.

NICI ŢARA NU RESPIRĂ BINE

CRAIOVA. Industria e de vină Gradul de poluare a Craiovei este influenţat de platforma industrială a oraşului, însă traficul vine tare din urmă. „Platforma industrială Işalniţa - Doljchim şi CET 1 emit o serie de poluanţi în atmosferă şi generează volume mari de ape uzate. Platforma de sud-est, formată din Electroputere, MAT, Reloc şi IUG, generează emisii de poluanţi şi zgomot. Traficul auto şi feroviar produce emisii de poluanţi chimici şi pulberi, cele mai afectate artere fiind Nicolae Titulescu, Calea Bucureşti şi Bd. Decebal“, spun specialiştii ARM Craiova. În 2007, emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră au fost de 3.879 de tone CO2 echivalent, la nivelul Doljului. (Gabriela Zanfir) CLUJ. Gunoaie aruncate aiurea De la începutul anului, comisarii de la Garda de Mediu Cluj au aplicat 100 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 1,5 miliarde de lei unor societăţi comerciale sau persoane fizice care nu au respectat prevederile legale în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor sau noxele emise în atmosferă. „Agenţii economici nu găsesc soluţii pentru deşeurile industriale, de construcţii sau casnice şi atunci le aruncă în locuri interzise. De asemenea, în ultima perioadă au fost aplicate două sancţiuni unor importante firme din Cluj care n-au respectat normele legale în ceea ce priveşte noxele emise în atmosferă“, a explicat comisarul-şef Mihaela Beua, de la Garda de Mediu Cluj. (Mihai Şoica) BRAŞOV. Mult zgomot şi praf În Braşov, zgomotul produs de traficul din marile intersecţii şi praful depăşesc frecvent limitele maxime admise. „Au mai fost depăşiri ale pragului de alertă şi chiar ale pragului de intervenţie în cazul nivelului pulberilor sedimentabile (praf - n.r.), cauzate de traficul greu sau de lucrările de infrastructură din apropierea punctelor de măsurare“, spune Ciprian Băncilă, şeful Agenţiei de Protecţie a Mediului Braşov. În perioada ianuarie-aprilie 2008, din 43 de determinări, şapte probe au depăşit pragul de alertă şi cinci, pragul de intervenţie. Cea mai mare valoare s-a înregistrat la Codlea, în martie. (Andrei Paul)

STINGEREA

Beznă de Ziua Mediului

Ministerul Mediului îi invită pe locuitorii Bucureştiului şi ai altor oraşe din România să stingă simultan becurile pe 5 iunie, de Ziua Mondială a Mediului, la ora 21.30. Gestul e simbolic şi e menit să încurajeze reducerea consumului de energie, folosirea becurilor economice şi reciclarea surselor de iluminat. Ministerul Mediului vrea să reediteze astfel evenimentul Ora Pă- mântului, organizat la nivel internaţional pe data de 29 martie. România nu a putut participa la mobilizarea internaţională a ecologiştilor din cauza măsurilor stricte de securitate din perioada Summitului NATO de la Bucureşti. (Livia Cimpoeru)

GUVERN

Tăriceanu recomandă mersul pe jos

Primul-ministru, Călin Popescu-Tăriceanu, le-a cerut ieri miniştrilor să vină azi la guvern pe jos sau cu metroul, ca să marcheze astfel Ziua Mediului, informează Mediafax. Au acceptat directiva miniştrii Adrian Iorgulescu (Cultură), Teodor Meleşcanu (Apărare) şi Adrian Ciocănea (secretar de stat Afaceri Europene), care şi-au motivat renunţarea la automobile prin distanţa mică ce le desparte casa de serviciu.