În urma presiunilor SUA, Suedia şi Finlanda se pregătesc să solicite aderarea la NATO. Declarând că "nu avem o părere pozitivă în privinţa aderării la NATO a Suediei şi Finlandei". Preşedintele Erdoğan a transmis semnalul folosirii dreptului de veto în problema aderării acestor două ţări.

Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, İbrahim Kalın, a nuanţat declaraţia preşedintelui şi a precizat pentru Reuters că "Turcia nu a închis uşa Suediei şi Finlandei".

Dreptul de veto al Ankarei privind aderarea Suediei şi Finlandei, un veto dificil, va fi atât în beneficiul NATO, cât şi al Europei şi lumii.

 NATO în Scandinavia

De fapt, Suedia şi Finlanda sunt mulţumite de statutul lor de "neutralitate". Cu acest statut au menţinut şi dezvoltat relaţii fără probleme în timpul Războiului Rece, cât şi după aceea.

Datorită obiectivelor lor de a încercui Rusia, profitând de criza ucraineană şi de a-şi asigura din nou hegemonia asupra Europei, Statele Unite încearcă să afecteze statutul de neutralitate al acestor două ţări. După 24 februarie, când a început intervenţia Rusiei în

Ucraina, atunci când au început presiunile SUA asupra Suediei şi Finlandei, ambele ţări au refuzat. Să ne amintim:

Premierul Suediei, Magdalena Andersson, spunea la 25 februarie "Nu ne gândim să aderăm la NATO", la 7 martie "Ezit în privinţa referendumului pentru aderarea la NATO", 8 martie "Cererea noastră de aderare la NATO va genera şi mai multă instabilitate în Europa". Iar la 10 martie, ministrul apărării din Suedia, Peter Hultqvist, declara: "Atât timp cât voi fi ministru, nu vom adera la NATO". La 20 martie, preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö, afirma: "Aderarea noastră la NATO va influenţa negativ securitatea din Europa", scriu cei e la Cumhuriyet.

De fapt, în realitate, nu Suedia şi Finlanda vor să intre în NATO, ci NATO vrea să intre în Scandinavia prin aceste două ţări şi încearcă să mărească şi mai mult lungimea coastei Oceanului Arctic.

O nouă Cortină de Fier

Dacă aţi fost atenţi, motivul pentru care conducătorii Suediei şi Finlandei sunt rezervaţi faţă de aderarea la NATO îl reprezintă "securitatea Europei". Pentru că tabloul este următorul:

Germania şi Franţa, care-şi asumă rolul de lider în Uniunea Europeană, doresc dezvoltarea unei politici mondiale şi crearea unei regiuni independente de SUA. Şi numesc această iniţiativă "autonomie strategică". Berlinul şi Parisul vorbesc despre faptul că pacea şi securitatea Europei nu sunt posibile fără Rusia.

Iar pentru a putea continua dominaţia în Europa, SUA vor să aibă un rol decisiv în edificarea arhitecturii de securitate a Europei. În acest scop, acum, construiesc "a doua Europă" sub conducerea Marii Britanii, prin frontul Polonia-Ucraina: vor să extindă cu ţările baltice, cele din Europa de Est şi cele din regiunea Mării Negre alianţa trilaterală numită "Mica Alianţă a Europei", la care vor să includă şi ţările scandinave. Prin "a doua Europă", SUA vor să atragă din nou Germania şi Franţa în propria strategie.

Pe scurt, SUA încearcă să tragă o "nouă Cortină de Fier" între Rusia şi Europa: O linie care porneşte de la Oceanul Arctic, cu Suedia şi Finlanda, ţări membre NATO, care apoi coboară spre Europa de Est, cuprinzând şi ţările baltice, şi care se întinde din nordul Mării Negre, prin Egee şi Grecia până în Merditerana de Est.

Posibilitatea folosirii dreptului de veto a Croaţiei

Aşa cum s-a observat, acest obiectiv va afecta negativ securitatea Europei şi va genera instabilitate pe continent. Deci, prevenirea aderării Suediei şi Finlandei la NATO este foarte importantă pentru pacea Europei.

Cererea celor două ţări de a adera la NATO este sigură, dar nu şi faptul că vor deveni membre ale Alianţei. Există posibilitatea ca ţări precum Croaţia şi Ungaria, aflate în coasta "noii Cortine de Fier" să-şi folosească dreptul de veto. De altfel, preşedintele Croaţiei, Zoran Milanovici, declara la 3 mai că "îşi va folosi dreptul de veto privind aderarea Suediei şi Finlandei la NATO"