Deznodământul războiului din Ucraina se va decide în următoarele 15 zile. Momentan, Vladimir Putin nu are nici un interes să negocieze deoarece nu și-a atins obiectivele militare în războiul ucrainean. Estimarea îi aparține Josep Borell, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.

Oficialul european a acordat un interviu în care a făcut o serie de comentarii legate de evoluția crizei din Ucraina. Potrivit spuselor lui Josep Borrell, în acest moment, Vladimir Putin nu are nici un interes să negocieze un încetare a focului în Ucraina. Armata sa nu și-a atins obiectivele militare, astfel că totul se va decide în următoarele 15 zile.

„În acest moment, Rusia nu vrea să stea și să negocieze nimic: ceea ce vrea este să ocupe terenul (…) Vrea să încercuiască coasta până la granița cu Moldova și să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze serios doar atunci când și-a asigurat o poziție de forță”, a spus Josep Borrell, într-un interviu pentru postul spaniol de televiziune TVE.

Ofcialul de la Bruxelles a precizat că Uniunea Europeană și aliații săi din NATO vor continua să furnizeze ajutor militar armatei ucrainene. Aceasta pentru ca Ucraina să reziste atacurilor trupelor rusești.

„Este important pentru că totul va fi decis în următoarele 15 zile. Ceea ce va face istoria este capacitatea ucrainenilor de a rezista”, a precizat înaltul oficial european.

UE își face armată proprie

În acest context, al războiului din Ucraina, oficialul de la Bruxelles a precizat că Uniunea Europeană își va construi o capacitate care-i va permite să desfășoare „operațiuni de luptă”. Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi. Aceasta va deveni operaţională până în anul 2025.

„Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită. Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă'”, a precizat Josep Borrell.

Strategia de apărare aprobată luni este un plan de acţiune care trebuie pusă în aplicare. Altfel, aceasta va deveni inutilă, a avertizat Borell. Această forţă trebuie să fie complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze.

„Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică”, a explicat el.

Cum va interveni forța de intervenție a UE

Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din componente terestre, aeriene şi maritime. Forța de intervenție va fi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni prinşi într-un război.

„Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor. Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze”, a comentat Josep Borrell.

Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă.