Trupele ruse au lansat un atac asupra unei stații de transport public din Nikoalev, conform unei înregistrări video publicate de guvernatorul regional Vitali Kim, preluată de presa internațională. În videoclipul respectiv, Vitali Kim a anunțat că sunt șapte răniți și cinci morți.
Guvernatorul regional Vitali Kim a transmis faptul că vineri, 29 iulie 2022, trupele ruse au atacat orașul Nikolaev și că „se știe despre șapte răniți și cinci morți deja", notează publicația NEXTA.
Războiul din Ucraina intră într-o fază critică
Toate semnele arată că invazia rusă în Ucraina intră într-o fază critică, atât în ceea ce privește durata, cât și propagarea conflictului. Loviturile asupra zonei litorale controlate de Ucraina se intensifică și totul indică pregătiri pentru o ofensivă majoră a Rusiei, cu scopul de a bloca accesul Kievului la mare.
Prima întrebare care se pune este în ce măsură se va intensifica sprijinul Occidentului față de Kiev, odată cu înmulțirea convoaielor de aprovizionare care se deplasează în principal prin Polonia și România, conferind luptei pentru controlul zonei litorale nu doar un caracter esențial, ci și unul simbolic.
Posibile direcții de evoluție ale războiului din Ucraina
A doua întrebare este retorică, deoarece în cazul unui atac rusesc generalizat este de la sine înțeles că acordul Turciei cu Rusia și Ucraina de a exporta cereale către destinații internaționale nu poate fi pus în aplicare.
A treia întrebare se referă la propagarea conflictului, având în vedere intenția declarată a părții ruse de a anexa Transnistria, desprinsă de Moldova în 1990, imediat ce forțele sale vor fi ajuns la granița regiunii separatiste. Ce va face Republica Moldova? Va cere ajutorul României, țara de același neam și de aceeași limbă cu ea, care este membră atât a UE, cât și a NATO? Cum va reacționa Bruxelles-ul la amputarea teritorială a unei țări care a primit recent, împreună cu Ucraina, statutul de țară candidată la aderare?
Securitatea europeană, amenințată de ambițiile expansioniste ale Rusiei
Toate cele de mai sus sunt posibile evoluții și efecte colaterale ale unui conflict armat care mai are încă mult până să dispară din prim-planul știrilor, chiar dacă prioritatea UE o reprezintă de pe acum dificultățile și presiunea cu care se va confrunta Bătrânul Continent iarna care vine, anunțată deja drept a fi cea mai grea de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945.
România nu este singura țară care ar putea fi atrasă în acest conflict, pentru că și partea de vest a Ucrainei din jurul orașului Lviv a aparținut Poloniei în perioada 1918-1939 și este considerată o patrie pierdută pentru revizionismul polonez. La mai bine de cinci luni de la decizia lui Putin de a invada Ucraina, ritmul lent al operațiunilor din regiunea Donbas le-a transmis telespectatorilor europeni o aparentă normalitate gestionabilă, o iluzie care s-ar putea termina brusc pe țărmurile Odesei.