Partidul premierului a câştigat alegerile legislative, dar rezultatul indică un declin semnificativ al popularităţii liderului absolut al Rusiei.

O victorie politică în spatele căreia se ascunde un eşec zdrobitor de imagine pentru Vladimir Putin - astfel au interpretat analiştii rezultatele alegerilor legislative de acum două zile, din Rusia. Partidul-stat Rusia Unită, formaţiunea condusă de actualul şef al executivului de la Moscova şi, cel mai probabil, viitorul lider de la Kremlin, a reuşit să obţină majoritatea absolută în camera inferioară doar după redistribuirea voturilor. Calculele matematice ale comisiei electorale centrale arată că Rusia Unită va fi reprezentată de 238 de deputaţi din totalul de 450 din Duma de Stat, urmată de comunişti (92 de locuri), partidul Rusia Dreaptă (64) şi liberal-democraţi (56). În precedenta legislatură, formaţiunea premierului Putin a avut 315 mandate. Un progres electoral spectaculos a fost înregistrat de comunişti, care aproape şi-au dublat numărul de mandate comparativ cu legislatura 2007-2011. După standardele occidentale, victoria partidului de guvernământ ar fi una răsunătoare, dar în Rusia unitatea de măsură este una total diferită. "Rezultatele surprinzător de slabe sunt o dovadă a democraţiei în mişcare în Rusia. Ele reflectă şi adevărata stare de spirit din ţară", a comentat preşedintele Dimitri Medvedev. Analiştii politici sunt de acord cu liderul de la Kremlin, dar numai în privinţa celei de-a doua concluzii formulate de preşedinte: rezultatele trădează într-adevăr starea de spirit din rândul electoratului rus. Un vot reactiv Apatia care a dominat societatea rusă până acum câţiva ani a dispărut cu totul pe fondul unui declin al nivelului de trai, în contrast cu o percepţie populară tot mai prinunţată a corupţiei la nivel înalt. Populaţia începuse deja încă de la începutul acestui an să freamăte în contextul unei stagnări economice persistente. Stabilitatea politică pe care tandemul Putin-Medvedev a bătut atâta monedă în campania electorală a pălit în faţa angoaselor economice resimţite de ruşii de rând. Electoratul lui Putin a rupt rândurile şi în faţa numeroaselor abuzuri semnalate de-a lungul campaniei electorale, comise de oficialii partidului-stat, care au aruncat în luptă toate resursele după ce sondajele de opinie începuseră deja să prevadă declinul de popularitate al premierului. De altfel, OSCE a denunţat interferenţa statului la toate nivelurile vieţii politice, lipsa de condiţii necesare unei concurenţe loiale şi absenţa unei massmedia independente. Declicul s-a produs însă, susţin analiştii, în septembrie, când Vladimir Putin şi-a anunţat intenţia de a candida din nou la prima funcţie în stat. Perspectiva "omului de fier" la putere până în 2024, când ar trebui să se încheie două mandate pre zidenţiale consecutive, i-a speriat pe mulţi ruşi. Prin votul de duminică, ruşii l-au sfidat pe Vladimir Putin, a subliniat Masha Lipman, analist la Centrul Carnegie din Moscova, citată de Reuters. Nu este exclus ca la prezidenţialele din martie surpriza de la urne să fie mult mai mare, au conchis politologii. OPINIE Premierul rămâne în cărţi pentru Kremlin Indiferent de semnalul transmis duminică de electoratul rus, Vladimir Putin rămâne principala opţiune la alegerile prezidenţiale din martie, a declarat istoricul Vlad Nistor, prezent ieri în redacţia EVZ la o dezbatere online pe tema scrutinului din Rusia. "Cea mai mare parte a electoratului rus îşi doreşte un şef al statului puternic şi reprezentativ. Unii ruşi, probabil majoritatea, îl vor încă pe Putin în primul rând pentru că este singura personalitate publică identificată cu ideea de stabilitate şi cu obsesia naţională a grandorii imperiale a ţării lor", a comentat Vlad Nistor. În consecinţă, Putin nu va avea un contracandidat puternic la scrutinul din martie, a apreciat istoricul. El pune rezultatul slab înregistrat de partidul condus de fostul şi, cel mai probabil, viitorul lider de la Kremlin în contextul democratizării lente a Rusiei. "Mi se pare cât se poate de simplu ca într-o societate care se declară democratică de două decenii, evoluţia către pluralism să fie una reală, chiar dacă nu este foarte rapidă. Schimbările de la aceste alegeri nu reprezintă nimic altceva decât rezultatul creşterii conştiinţei democratice a poporului rus", a mai comentat Vlad Nistor. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/uFuNW49ksnc" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi:

• Proteste de amploare anti Putin. Ruşii denunţă fraudarea alegerilor şi strigă "Revoluţie"
• Vlad Nistor: "Putin este singura personalitate identificată cu ideea de stabilitate"