Sunt Rusia și Uniunea Europeană dușmani? Cel puțin sunt în procedură de divorț, de când Putin a lansat invazia împotriva Ucrainei și Uniunea a decis să răspundă cu cinci pachete de sancțiuni. Al șaselea, care este pe masă, are problema veto-ului energetic.

Deși UE a convenit un set anterior de măsuri pentru blocarea cărbunelui rusesc, petrolul și gazul generează mai multe probleme. În realitate, este un Război Rece economic, care s-a intensificat după ce Moscova a blocat livrările către două state membre, Polonia și Bulgaria, și poate a împins blocul să ia decizii mai drastice. Totuși, UE are un as în mânecă, grație acordurilor energetice încheiate cu alți parteneri, precum Statele Unite sau Norvegia.

Polonia are rezerve de energie, spun oficialii

Polonia, care poate că menține cea mai dură poziție față de Rusia, se agaţă de faptul că rezervele sale de energie sunt la 76% din capacitate, așa cum a anunțat guvernul lui Mateusz Morawiecki, ceea ce îi permite să asigure sosirea utilizatorilor, dar continuă să fie o țară foarte dependentă de cărbune, deși în ultimii ani a încercat să reducă utilizarea acestuia.

În acest sens, în 2018 au fost aprobate măsuri de încetare a folosirii celor mai poluante surse de energie. Deja în umbra războiului din Ucraina, Varșovia are o foaie de parcurs pentru a reduce importurile de energie din Rusia la zero până la sfârșitul acestui an. Prin urmare, îngrijorarea nu este atât de mare pe cât ar fi fost de așteptat.

Bulgaria, dependentă aproape total de Rusia

Cazul Bulgariei este diferit. Ea depinde de Rusia aproape 90% din punct de vedere energetic, are rezerve pentru doar o lună și, în plus, este cea mai săracă țară din UE. Deocamdată, Grecia și-a oferit deja sprijinul prin mecanismul de „solidaritate" la care va recurge Uniunea până când va lua decizii mai ample. Comisia Europeană intenționează să facă un pas important în luna mai, în cadrul planului său RePower EU, care urmărește să pună capăt dependenței energetice faţă de Rusia.

„Răspunsul nostru va fi imediat, unit și coordonat", a declarat președinta Executivului Comunitar, Ursula von der Leyen, care în același timp a recunoscut că se vor intensifica contactele între statele membre pentru ca blocada să aibă cel mai mic impact posibil.

Această cale marcată de Bruxelles este deja negru pe alb și are patru obiective, care includ reducerea importurilor de gaze rusești cu două treimi până în 2022, creșterea propriilor rezerve la 90% și accelerarea acordurilor cu alți parteneri, pe lângă deschiderea pentru ca prețurile să fie limitate, având în vedere efectul dăunător pe care contextul actual îl are asupra consumatorilor.

Stoparea dependenței rusești până în 2030

„Un sistem energetic bazat în mare parte pe energii regenerabile și o eficiență energetică mai mare este soluția cea mai rentabilă pentru a reduce dependența noastră de combustibilii fosili în locuințe, clădiri și industrie", explică Bruxelles-ul. Scopul final este de a pune capăt acestei dependențe „înainte de anul 2030".

Schimbul de mesaje a fost foarte greu între Europa și Rusia. „Această nevoie a fost dictată de faptul că am fost blocați și o cantitate destul de importantă din rezervele noastre au fost furate. Toate acestea au necesitat o tranziție la un nou sistem de plată", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, asigurând că „nu este vorba despre un niciun şantaj", așa cum o consideră Bruxelles-ul, care, în orice caz, a repetat că este „pregătit pentru că a fost o decizie la care ne așteptam deja".

Moscova intenționează ca aprovizionarea să fie plătită în ruble pentru ca moneda să nu scadă, dar UE insistă asupra semnării contractelor în euro, căci o modificare a plății ar însemna nu doar o încălcare a celor semnate, ci și o modalitate de a evita sancțiunile aprobate împotriva Rusiei în cadrul invaziei Ucrainei.

Doar Ungaria declară că vrea să plătească în ruble

În acest sens, Von der Leyen a avertizat companiile:  97% din contractele de furnizare de gaze ale companiilor prevăd „în mod explicit" plata gazelor în euro sau dolari și a avertizat că acceptarea plății în moneda rusă va avea „un risc mare pentru companii". Deocamdată, doar Ungaria, considerată „calul troian" al Moscovei în Uniune, a fost de acord în mod deschis cu cererea lui Putin.

Isabel Valverde, consultant energetic la Kreab, explică pentru publicația „20 minutos" că „există un risc evident de aprovizionare", deși nu în cazul Poloniei. „Dacă ar fi făcut același lucru Germaniei, problema ar fi mai mare", dar ceea ce face UE, precum și unele țări precum Germania sau Italia, este „să aibă planuri" pentru ca acest lucru să nu pună o problemă reală.

„Există și spațiul de stocare minim" pentru a preveni ca închiderea robinetului să provoace haos. Dar, până la urmă, obiectivul Rusiei, spune Valverde, „este și unul politic: de a continua diviziunea UE" . În acest sens, ea adaugă: „Bruxellesul trebuie să-și mențină poziția".

Polonia face afaceri cu Norvegia în privința gazului

„Polonia a reactivat o conductă de gaz pentru a se conecta cu Norvegia, care are suficiente rezerve", spune expertul. „În Europa, realitatea este că avem capacitate de stocare și, de asemenea, rezerve în Danemarca și Țările de Jos", iar, pe de altă parte, „Qatarul este important în acest sens, iar Germania a negociat deja cu ei în urmă cu săptămâni". D-na Valverde mai introduce însă o nuanță: „Este interesant că nu se pune doar problema de la cine să cumpere gazul, ci ca ceilalți cumpărători (de exemplu din Asia) să nu se enerveze. Trebuie să ții cont de rolul diferiților aliați".

Daniel Gil, analist la The Political Room, spune că în privința petrolului și gazelor rusești „se pare că UE este deja destul de aproape de a anunța embargoul petrolului, pentru că se pare că Germania este deja pregătită" și a fost adevăratul blocant al acestei probleme.

„Țările care au fost mai beligerante s-au mutat", a adăugat el. „UE a câștigat timp pentru a diversifica aprovizionarea cu petrol pentru a scăpa de dependența rusă", continuă Gil, care consideră că este „inevitabil" să se ajungă și la embargoul pe gaze, „care este cel care costă cel mai mult". În acest sens, „nu avem atât de mulți furnizori și am avea nevoie de infrastructuri care ar dura să fie construite", dar ar fi un pas spre ceva ce s-ar converti în realitate.

Rusia profită de dezacordul privind sancțiunile economice

În această schemă, explică Gil, „atât Rusia, cât și UE pierd, deoarece încep să nu mai aibă o relație de dependență care s-ar fi putut desfășura în alt mod, cu sinergii pozitive, ceea ce era o speranță care a ținut mai ales de la Berlin". Pe termen scurt, Uniunea este „cea care primește prima lovitură pentru că va avea întreruperi în aprovizionare, deși nu vor fi cazuri extreme, prețurile cresc etc", comentează el. Acesta este costul pe care Uniunea va trebui să-l suporte. Pe partea Rusiei, acest stat „reușește să atenueze lovitura pentru că în momentul de față sancțiunile au fost aplicate doar cărbunelui, iar prețul ridicat al energiei îi oferă beneficii".

Acum, spune Gil, „pe termen lung problemele vor fi mult mai mari pentru Moscova decât pentru UE". În opinia sa, „timpul dependenței UE de Rusia a trecut, rămâne doar de văzut când se va încheia definitiv".

Astfel, analistul amintește că „50% din bugetul Rusiei este finanțat prin vânzări de hidrocarburi, Uniunea Europeană fiind cel mai mare client, iar Rusia nu are o economie diversificată pentru a încerca să compenseze acest declin". Acest război, ca toate războaiele, constă în multe bătălii și, deși primele pot fi de partea lui Putin, Bruxelles-ul și cei 27 de membri vor avea și ei șansa lor, informează RADOR.