Rusia, „pionul principal” la Marea Neagră. De ce consideră Donald Trump România o țară neimportantă. Declarațiile fostului șef al SIE

Silviu Predoiu. Sursă foto: Facebook

Invitat ieri la emisiunea „Contrapunct”, moderată de Dan Andronic, fostul șef interimar al SIE, Silviu Predoiu, a respins formula „Marea Neagră a devenit lac rusesc”, dar a subliniat că Rusia joacă astăzi rolul de „pion principal” în regiune, „pe fondul inactivității celorlalți”.

În opinia sa, Turcia, România și Bulgaria nu reușesc să-și găsească „o cale comună de exprimare”. Silviu Predoiu a descris Marea Neagră drept o „magistrală geopolitică” – nod care conectează Bosforul, Orientul Mijlociu și Africa de Nord prin rute de energie, cabluri și conducte, cu extensie strategică spre Caucaz. România, a avertizat el, „nu reușește să capitalizeze economic”

„Constanța e un mare port, dar fără infrastructură, conectivitate, terminal LNG și legături robuste spre Europa Centrală, vorbim degeaba”, a spus Predoiu

Reorientarea SUA: Zona Indo–Pacific urcă, Marea Neagră coboară

Întrebat dacă recalibrarea militară americană arată o dezinteresare pentru Marea Neagră, Predoiu a spus că regiunea „capătă o importanță redusă” pentru Washington, întrucât atenția se mută spre Indo–Pacific.

„În geopolitică nimic nu e forever. Alianțele și prioritățile se mișcă, iar rolul unui stat cu politică externă coerentă este să anticipeze”, a afirmat el, reamintind că o asemenea pivotare era previzibilă încă de la instalarea administrației Trump.

Retragerea parțială a militarilor americani: Care e planul B?

Pe tema anunțului privind retragerea unui contingent american suplimentar din mai multe țări europene, inclusiv România, Predoiu a spus că dezbaterea publică s-a concentrat greșit pe „de ce pleacă”, nu pe „ce facem noi”.

„Dacă informația era publică încă din aprilie–mai, întrebarea normală pentru decidenți era: unde e planul B? Sau planul C, pentru scenarii cu plecări de un sfert, jumătate ori totale, inclusiv din puncte critice”, a punctat el. Fostul șef SIE a criticat și lipsa de coerență instituțională în reacțiile oficiale.

Diplomație „de culoar” și compatibilitatea demnitarilor cu funcțiile

Predoiu a acuzat deriva calitativă a corpului politic și diplomatic: „Am ajuns la diplomație de culoar, cu numiri politice care urmăresc poze cu demnitari străini”.

În acest registru, el a contestat criteriile de selecție pentru portofolii sensibile și a ironizat declarațiile intempestive ale unor miniștri, considerându-le simptomul unei lipse de profesionalism. „Până nu vom spune clar de ce propunem pe cineva — ce califică persoana respectivă pentru funcția X — totul rămâne o glumă”, a adăugat el.

Percepția lui Trump: „România is not important, not a big deal”

Predoiu a susținut că, în logica actualului președinte american, „statele contează prin persoanele care le reprezintă”. „Pentru Trump există Ungaria pentru că există Orbán, Rusia pentru că e Putin. România, în acest moment, ‘is not important, not a big deal’”, a spus el, evocând inclusiv episoade stânjenitoare din recentele interacțiuni externe și eșecul de a proiecta statură politică la vârf.

Anularea alegerilor nu e cauza degradării statutului României

Întrebat dacă anularea alegerilor a afectat poziția României la Washington, Predoiu a răspuns că episodul a funcționat în principal ca pretext într-o dispută mai amplă cu Europa: „A fost nevoie de exemple pentru a urechea UE; România a fost exemplul la îndemână. Percepția de fond era deja formată”.

În final, Predoiu a vorbit despre „ferestrele de oportunitate” ratate: „Am ieșit din fereastră, dar nu e târziu — dacă înțelegem că relevanța militară fără relevanță economică nu ține”.

Cheia, potrivit lui, rămâne construcția de capacitate economică în jurul Mării Negre (energie, logistică, cabluri, conectivitate continentală) și o resetare a diplomației dincolo de poze: „Nu e vorba doar de submarine și distrugătoare. Cine controlează fluxurile economice controlează, în mare măsură, și regiunea.”