International
Rusia, mister în jurul morţii ministrului PIotr Kucherenko. De ce se temea pentru viața sa
Sursa foto: facebook / Cendrine Amar Pouzet Ministrul adjunct al ştiinței și învățământului superior, Piotr Kucherenko a murit în împrejurări neclare după ce s-a simţit rău sâmbătă, în avionul care îl ducea înapoi în Rusia din Cuba, împreună cu o delegație guvernamentală.
De la începutul războiului, 13 exponenţi din lumea afacerilor s-au sinucis, sau au murit din motive inexplicabile, șase dintre ei fiind angajați în două dintre principalele companii energetice ale țării. "Kucherenko s-a îmbolnăvit în avionul în care se întorcea, împreună cu delegația rusă, dintr-o călătorie de afaceri în Cuba. Avionul a aterizat la Mineralny Vody, unde au intervenit medicii, însă Kucherenko nu a putut fi salvat", anunță ministerul, într-un declarație laconică publicată pe site.
Autopsia va fi efectuată mâine, a anunțat postul TV Zvezda. Familia ipotizează un atac de cord. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi, răspunzând la întrebările reporterilor, că nu era la curent cu moartea ministrului adjunct. Cunoscutul jurnalist Roman Super, care a fugit în străinătate la scurt timp după începerea invaziei, a anunțat pe canalul său Telegram că a vorbit cu Kucherenko ''cu câteva zile înainte de a părăsi țara'', că acesta i-a spus că se teme pentru viața sa și l-a încurajat să plece. ''Salvează-te și salvează-ți familia. Părăsiți țara cât mai curând posibil. Nu vă puteți imagina gradul de brutalitate al țării noastre. Peste un an nu vei mai recunoaște Rusia. Plecând, faci ceea ce trebuie'', îi spusese Kucherenko.
Acum, toate privirile sunt îndreptate spre contraofensivă: Kievul – potrivit aliaților săi – a primit suficiente arme pentru a penetra apărarea rusă și a-şi lua înapoi măcar unele părți din teritoriile ocupate. Dar cum poate fi asigurată pe termen lung securitatea Ucrainei și, la modul general, pacea în Europa? Wall Street Journal explică că modelul de securitate spre care par să convergă liderii occidentali, inclusiv președintele american Joe Biden, este unul inspirat din relația de alianță dintre Statele Unite și Israel. Un astfel de acord prioritizează în mod clar transferul de arme și tehnologia avansată și, prin urmare, pregătirea și furnizarea de avioane F-16 face parte din plan. Punctul central este asigurarea securității Ucrainei, cu ajutorul sprijinului militar pe termen lung, ținând cont de faptul că aderarea Kievului la NATO nu va avea loc curând, scrie lastampa.it.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ideea este de a formula o serie de acorduri de securitate obligatorii pentru a face din Ucraina un bastion împotriva agresiunii ruse. Iar acest acord, sau o parte din aceste acorduri, ar trebui să fie semnate în iulie, după summitul NATO de la Vilnius, Lituania, scrie Wall Street Journal. Potrivit oficialilor occidentali familiarizați cu negocierile, pactul de securitate ar fi legat ''de un proces de apropiere a Ucrainei de viitoarea aderare la NATO'', dar fără a implica concret NATO ''într-un posibil conflict cu Rusia''. Pare o strategie aparent contradictorie, a cărei logică este următoarea: pentru Occident este prea riscant să aibă Ucraina în Alianța Atlantică; prin urmare o ține în afară, însă înarmată până în dinți, în speranța că acest lucru va descuraja viitoarele atacuri rusești și, în general, îl va convinge pe Putin să renunțe la planurile sale privind Ucraina.
Lista morților suspecte în Rusia crește
Contururile acordului, chiar dacă se bazează pe modelul israelian, sunt încă foarte fluide, explică persoanele familiarizate cu discuțiile. Israelul nu este membru NATO și Statele Unite nu sunt obligate să-l asiste în cazul unui atac. Cele două țări sunt legate însă printr-o relație specială, care a însemnat miliarde de dolari în asistență militară (din 2019 şi până în 2028, SUA au alocat Israelului 38 de miliarde de dolari). Scopul este ca în fața unei astfel de alianțe, Putin să se convingă că sprijinul militar al Occidentului este sortit să dureze pe termen lung. Într-adevăr, convingerea lui Putin este că ajutorul occidental va diminua în timp, ceea ce îl face să creadă că dacă va lupta suficient de mult, în cele din urmă, va învinge. ''Astăzi, Rusia trebuie să înțeleagă că Ucraina are aceste garanții de securitate care nu se vor deteriora cu timpul, sau cu oboseala Occidentului'', a declarat președintele Poloniei Andrez Duda, unul dintre cei mai convinși susținători ai Ucrainei, într-un interviu pentru Wall Street Journal.
În acest moment este interesant să ne amintim o voce discordantă, cea a lui Henry Kissinger, acum aproape centenar, care în ultimele zile și-a prezentat propria teorie, puțin contraintuitivă, dar valabilă. Kissinger, fost secretar de stat, decan al relațiilor internaționale, este convins că pentru binele Ucrainei, al Europei și ''chiar şi cel al Rusiei'', Ucraina trebuie admisă imediat în NATO. După tot acest ajutor militar, Ucraina va fi în același timp ''cea mai bine înarmată țară din Europa și cea cu leadershipul cel mai puţin expert din punct de vedere strategic'', a declarat Kissinger pentru The Economist. ''Pentru securitatea Europei, este mai bine ca Ucraina să facă parte din NATO, unde nu poate lua (în mod independent) decizii naționale cu privire la revendicările sale teritoriale''.
''Pentru mine, nu mai este posibil să părăsesc Rusia. Ne-au luat pașapoartele. Și nu există niciun loc dispus să primească un viceministru rus după această invazie fascistă'', îi spusese Kucherenko lui Roman Super, adăugând că lua antidepresive și tranchilizante ''cu pumnii, chiar dacă nu mă ajută prea mult''. ''Dorm greu. Și mă simt foarte rău. Am fost luaţi cu toții ostatici. Nimeni nu poate spune nimic. Altfel, ne vor zdrobi ca pe gândaci''. (Rador)
Recomandările noastre
