Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ONU a reluat audierile privind cazul de genocid din Ucrainei. Cererea a fost depusă la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei. În urma anunţului, oficialii de la Kremlin amenință.

Ucraina a subliniat că în Convenția ONU privind genocidul, nu permite o invazie pentru a preveni genocidul. Rusia, totuși, susține că acest caz nu intră în jurisdicția CIJ. Deoarece, spun oficialii ruşi, Convenția de genocid nu reglementează utilizarea forței între state.

CIJ va audia obiecțiile Rusiei, precum și declarațiile reprezentanților Ucrainei și ai altor 32 de state membre ONU. După aceea, dacă instanța hotărăște că intră în competența sa, va analiza procesul pe fond.

Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenției pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid.

Rusia amenință cu retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție

În acest context, Rusia ar putea analiza retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție. Este anunțul făcut de vicepreședintele Consiliului Federației, Konstantin Kosaciov.

„Nu există nicio îndoială că decizia va fi cât se poate de politizată. Dacă totuşi Curtea Internațională de Justiție va urma conducerea Kievului și a Occidentului colectiv, va pierde pentru totdeauna încrederea Rusiei și a altor state în acest organ de justiție, cândva cu autoritate. Dacă în urma examinării cazului, în loc de o decizie legală, va fi făcută publică una de-a dreptul murdară, Rusia va fi nevoită să analizeze un scenariu cu retragerea de sub jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, care în sine nu este o sarcină juridică ușoară, pentru că acesta este unul dintre organele principale ale ONU, iar Statutul Curții Internaționale de Justiție este parte integrantă a Cartei ONU”.

Curtea Internaţională de Justiţie. Sursa foto: Wikipedia

Este un moment istoric

Pentru prima dată în istorie, instanța a permis ca 32 de țări din Occident, care susțin regimul de la Kiev, să participe simultan la proces. După aceasta, judecătorii vor lua o decizie cu privire la jurisdicție, în funcție de rezultat. În opinia lui Kosaciov, Ucraina calcă pe aceeași capcană legală ca și Georgia. Care a intentat un proces împotriva Rusiei în 2008.

El a amintit că atunci georgienii, ascunși în spatele Convenției privind lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială, și-au mascat revendicările teritoriale și problemele operațiunii ruse de instituire a păcii, care nu sunt supuse jurisdicției Curții ONU.

„În mod similar, Ucraina face referire la Convenția pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid, deși esența revendicării se rezumă tocmai la contestarea legalității desfășurării operaţiunii militare speciale în conformitate cu Carta ONU, precum și la statutul noilor teritorii ale Rusiei, care se află în afara jurisdicției Curții ONU”, a subliniat vicepreședintele Consiliului Federației.

Rusia spune că nu există semne de genocid în acțiunile Rusiei

Kosaciov a subliniat că nu există semne de genocid în acțiunile Rusiei; acest lucru fiind confirmat oficial în septembrie 2023 de comisia internațională a ONU pentru investigarea încălcărilor din Ucraina. Șeful comisiei, Erik Møse, a declarat că „…”în acest moment (comisia) nu are suficiente dovezi, care să corespundă calificărilor legale prevăzute de Convenția de genocid".

„Și ideea nu este deloc despre genocidul ca atare. Autoritățile ucrainene trebuiau pur și simplu să găsească o convenție la care să participe simultan atât Rusia, cât și Ucraina, asupra căreia Curtea Internațională de Justiție să aibă dreptul de a lua decizii '...' Scopul Kievului este ca să creeze la Curtea ONU un precedent politic”,  a spus Kosaciov.

În perioada 18-27 septembrie, Curtea Internațională de Justiție de la Haga va organiza audieri în cadrul cererii Ucrainei împotriva Rusiei referitoare la încălcarea Convenției privind prevenirea și pedepsirea crimei de genocid. Audierile vor fi consacrate obiecțiilor preliminare ridicate de Rusia.