Prezenţa trupelor ruseşti în Georgia a reînviat spaimele statelor din fosta sferă de influenţă sovietică şi retorica neputincioasă a Occidentului.

Liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, a ordonat ieri încheierea operaţiunilor militare ruse pe teritoriul Georgiei, relatează AFP. „Am luat decizia de a pune capăt operaţiunii“ care a avut ca scop forţarea autorităţilor georgiene să aleagă pacea în detrimentul ofensivei împotriva Osetiei de Sud, a declarat preşedintele rus, după o întâlnire avută, la Kremlin, cu mai mulţi responsabili din domeniul apărării. „Scopul este atins. Securitatea trupelor noastre de menţinere a păcii şi a populaţiei civile este restabilită. Agresorul este pedepsit şi forţele sale armate sunt dezorganizate“, a adăugat Medvedev ceva mai târziu, când l-a primit pe omologul său francez, Nicolas Sarkozy.

Dmitri Medvedev a pus două condiţii pentru încetarea ostilităţilor: trupele georgiene să revină pe poziţiile lor iniţiale şi să fie parţial demilitarizate, iar părţile beligerante să semneze un acord prin care să se angajeze că nu vor mai face uz de forţă, informează agenţia Reuters.

Potrivit adjunctului şefului Statului Major al armatei ruse, Anatoli Nogoviţin, Moscova a urmărit slăbirea potenţialului militar al Georgiei până la un nivel care să nu-i mai permită fostei republici sovietice o nouă tentativă de ocupare a Osetiei de Sud. Sarkozy, prudent în declaraţii

Decizia preşedintelui rus privind stoparea activităţilor militare în Georgia reprezintă o „veste bună“, a spus Sarkozy, extrem de precaut în declaraţiile făcute la Moscova. „Este perfect normal ca Rusia să vrea să apere interesele rusofonilor din afara graniţelor sale, după cum la fel de normală este şi dorinţa comunităţii internaţionale de a «garanta integritatea, suveranitatea şi independenţa Georgiei»“, a apreciat preşedintele Franţei.

„Europa consideră Rusia drept o mare putere şi poate înţelege că ultimele decenii nu au fost prea uşoare şi prea liniştite pentru Rusia. Lumea are nevoie de Rusia pentru stabilitate şi pentru pace“, a subliniat preşedintele francez. PANICĂ ŞI PATRIOTISM Georgia, prima fisură în blocul CSI

Georgia va părăsi Comunitatea Statelor Independente (CSI), a anunţat ieri, la Tbilisi, preşedintele Mihail Saakaşvili, într-un discurs susţinut în faţa a zeci de mii simpatizanţi. „Am luat decizia: Georgia părăseşte Comunitatea Statelor Independente. Presăm Ucraina şi alte ţări să urmeze această decizie“, le-a spus Mihail Saakaşvili celor aproximativ 70.000 de persoane reunite în faţa sediului parlamentului de la Tbilisi.

Din Comunitatea Statelor Independente, o organizaţie dominată de Moscova şi fondată după destrămarea URSS, fac parte toate fostele republici sovietice, cu excepţia Ţărilor Baltice, reaminteşte AFP.

Mihail Saakaşvili a făcut acest anunţ la capătul unei zile extrem de tensionate. După o noapte relativ calmă, aviaţia rusă a reluat, în cursul dimineţii, bombardamentele asupra Georgiei. Raidurile au vizat, în special, ţinte din oraşul Gori, unde printre morţi s-au numărat şi doi jurnalişti, un georgian şi un olandez. Stan Storimans, cameramanul canalului de televiziune olandez RTL, este primul jurnalist occidental care îşi pierde viaţa în conflictul din Caucaz. Corespondentul RTL în regiune, Jeroen Akkermans, a avut şi el de suferit, fiind rănit la picior.

Ministrul olandez de externe, Maxime Verhagen, l-a convocat ieri pe ambasadorul Rusiei la Haga pentru a-i solicita clarificări în legătură cu circumstanţele în care a murit cameramanul Stan Storimans.

Aseară, un reprezentant al forţelor ruse de menţinere a păcii se plângea că, în ciuda anunţului Moscovei privind încetarea ostilităţilor, mai multe unităţi georgiene continuau să deschidă focul asupra soldaţilor ruşi.

La rândul său, preşedinţia de la Tbilisi a acuzat Federaţia Rusă că şi-a încălcat promisiunile şi a atacat mai multe sate georgiene după ce preşedintele Dmitri Medvedev ordonase încetarea operaţiunilor militare în Georgia. (Dan Stancu)

SOLIDARI CU GEORGIA

Scut de preşedinţi împotriva invaziei Incursiunea trupelor terestre ruse în Georgia, de luni, a alarmat comunitatea internaţională, care trebuie să trateze cu o Rusie a cărei adevărată faţă este greu de ghicit. Posibilele consecinţe ale operaţiunii ruse i-au alarmat în special pe liderii ţărilor din fosta sferă de influenţă sovietică. Preşedintele estonian, Toomas Hendrik Ilves, cel lituanian, Valdas Admakus, cel polonez, Lech Kaczynski, cel ucrainean, Viktor Iuşcenko, şi premierul leton, Ivars Godmanis, au plecat, ieri, la Tbilisi pentru a susţine Georgia, relevă AFP. Critici şi iniţiative diplomatice

Preşedintele polonez a fost iniţatorul unei declaraţii dure la adresa ofensivei ruse în Georgia, semnată şi de preşedinţii statelor baltice, relevă AFP. „UE şi NATO trebuie să preia iniţiativa şi să se opună propagării politicii imperialiste şi revizioniste din estul Europei. Federaţia Rusă a depăşit «linia roşie» în ceea ce priveşte menţinerea păcii şi stabilităţii în zona de conflict şi în ceea ce priveşte apărarea cetăţenilor ruşi în afara frontierelor sale“, au declarat preşedinţii celor cinci state.

Lituania a anunţat, ieri, că va cere NATO să acorde ajutor militar Georgiei în conflictul armat cu Rusia. În plus, Bulgaria va propune UE să folosească portul său Burgas pe post de „centru de coordonare pentru ajutorul umanitar destinat Georgiei“.

Oamenii de rând au aceleaşi temeri. Peste 1.000 de persoane au manifestat luni la Riga, capitala Letoniei, pentru a cere încheierea ostilităţilor dintre Rusia şi Georgia. În capitalele Lituaniei, Estoniei şi Poloniei au avut loc manifestaţii similare. Ucrainenii au purtat pancarte pe care scria: „Opriţi agresiunea rusă“ şi „Astăzi Georgia, mâine Ucraina?“.

Ambasadorul rus în Letonia a avertizat Polonia şi cele trei Ţări Baltice că ar putea plăti pentru criticile lor virulente. Însă şi Rusia a fost avertizată că ofensiva sa militară va avea un cost: „Mai devreme sau mai târziu, Rusia va trebui să plătească un preţ mare pentru asta“, a declarat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. (Andreea Romanovschi) CRITICI DURE

America şi fantoma Rusiei sovietice

Preşedintele SUA, George W. Bush, a cerut, luni seară, Rusiei să-şi încheie imediat ofensiva militară asupra Georgiei, avertizând că „escaladarea brutală şi dramatică“ a conflictului de către Moscova îi va periclita relaţia cu UE şi SUA, relevă Reuters. „Rusia a invadat o ţară vecină suverană şi ameninţă un guvern democratic ales de poporul său. O asemenea acţiune este inacceptabilă pentru secolul XXI“, a spus Bush. „Sunt foarte îngrijorat de informaţiile că trupele ruse se află dincolo de zonele de conflict, că au atacat oraşul Gori şi că ameninţă capitala Tbilisi. (...) Dacă aceste informaţii sunt corecte, aceste acţiuni ruse ar fi o escaladare dramatică şi brutală a conflictului“, a mai spus Bush. Acesta a atras atenţia că Rusia „trebuie să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei“ şi „să facă imediat cale întoarsă de la direcţia în care se pare că se îndreaptă“ . Putin şi precedentul istoric

Consilierul de politică externă al candidatului prezidenţial american Barack Obama, Zbigniew Brzezinski, a asemuit tacticile Rusiei cu cele ale „lui Hitler sau Stalin“, solicitând comunităţii internaţionale să izoleze Moscova ca semn de protest faţă de campania sa din Georgia, scrie „The Guardian“. Brzezinski, care a fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Jimmy Carter, a spus că premierul rus, Vladimir Putin, s-a angajat pe un „traseu care este înspăimântător de similar cu cel urmat de Stalin şi Hitler în anii 1930“.

„Justificarea“ lui Putin pentru divizarea Georgiei - cetăţenii ruşi care trăiesc în Osetia de Sud - poate fi lesne comparată cu argumentul invocat de Hitler - etnicii germani din Sudeţi - ca pretext pentru anexarea Cehoslovaciei, în 1938, arată politologul american. Într-un interviu acordat cotidianului german „Die Welt“, el a subliniat că o paralelă şi mai izbitoare poate fi trasă între strategia antigeorgiană a lui Putin şi invadarea Finlandei, ordonată de Stalin în 1939. În ambele cazuri a fost vorba de „subminarea suveranităţii unui stat vecin mic, democratic, prin utilizarea violenţei“.

„Georgia este într-o oarecare măsură o Finlandă a zilelor noastre, atât din punct de vedere moral, cât şi strategic“, a apreciat Brzezinski. Politologul de origine poloneză, în vârstă de 80 de ani, crede că Moscova depune acum eforturi de „reîncorporare a vechilor zone sovietice în sfera de control a Kremlinului“. Miezul problemei, spune el, este accesul la ţiţei, în special controlul asupra oleoductului Baku- Tbilisi-Ceyhan, care trece prin Georgia.

„Dacă Georgia îşi pierde suveranitatea, asta înseamnă că Vestul va pierde accesul la petrolul din Marea Caspică şi Asia Centrală, dar putem să presupunem şi că Putin va aplica o strategie similară împotriva Ucrainei, dacă va întâmpina rezistenţă“, a spus Brzezinski. (Constantin Vlad)

VEZI ŞI:

„Muzeul ororilor“

„Evenimentul zilei“, în linia întâi