Autorităţile letone vor organiza sâmbătă un referendum în care populaţia cu drept de vot se va pronunţa asupra unei inițiative care deja a stârnit dezbateri aprinse în statul baltic, dar şi în restul blocului comunitar: limba rusă să devină a doua limbă oficială în Letonia. Un rezultat favorabil în această consultare populară ar duce însă la ridicarea limbii ruse la rang de limbă oficială şi în Uniunea Europeană, scrie portalul EUObserver.
Comisia Electorală Centrală de la Riga susţine însă că sunt slabe şanse ca rusa să devină limbă oficială în Letonia. "Nivelul de prezentare la urne cerut este atât de mare că aşa ceva nu se va întâmpla", a declarat Kristine Berzina, purtător de cuvânt al comisiei.
Pentru ca propunerea să treacă, este nevoie ca jumătate plus unu din cei 1,5 milioane de alegătiri letoni să se prezinte la urne şi tot atâţia să spună "DA" propunerii, a explicat Berzina.
Comunitatea rusă reprezintă circa o treime din populaţia Letoniei, în anumite zone rurale populaţia rusofonă depăşind jumătate din locuitori.
Dacă însă limba rusă devine oficială în Letonia, atunci sunt şanse ca aceasta să fie adăugată listei de limbi oficiale de la nivelul UE şi toate documentele comunitare să fie traduse apoi şi în rusă. Dennis Abbot, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că până în prezent nicio propunere de oficializare a unei limbi avansată de un stat comunitar nu a fost respinsă de celelate ţări membre.
O altă variantă pe care Letonia ar putea-o propune, în cazul în care rusa devine limbă oficială în statul baltic, este să capete statut de "limbă co-oficială" şi documentele comunitare să fie traduse selectiv. Controversă paneuropeană Dezbaterea este în toi atât în Letonia, cât şi la Bruxelles. Tatjana Zdanoka, europarlamentar leton care reprezintă comunitatea rusă, susţine că limba rusă trebuie oricum oficializată la nivelul UE în condiţiile în care este vorbită deja de 9 milioane de cetăţeni comunitari, fie în ţările baltice, fie în sud-estul Europei.
Acesta este de fapt şi principalul contraargument folosit de Vladimir Cizhov, ambasadorul Rusiei la UE, atunci când oficialii europeni critică situaţia drepturilor omului din ţara sa. Nici ruşii nu se bucură de drepturi în UE, este replica acestuia.
Iniţiativa organizării referendumului vine după ce partidul naţionalist Alianţa Naţională a cerut interzicerea predării limbii ruse în şcolile din Letonia. Însuşi preşedintele ţării, Andris Berzins, a făcut apel la cetăţeni "să protejeze limba letonă", un îndemn disimulat la un vot împotriva oficializării limbii ruse.
Recomandările noastre
